O facilitate fiscală destinată încurajării economisirii pentru perioada de pensionare poate aduce avantaje mai mari persoanelor cu venituri ridicate, riscând să accentueze inegalitățile sociale. Acest avertisment a fost formulat de Ulrike Spangenberg, specialistă în fiscalitate și egalitate de gen, în cadrul unei audieri comune organizate de comisii ale Parlamentului European pe 3 noiembrie. Experta subliniază că mecanismele de deducere a veniturilor impozabile pot favoriza categoriile de cetățeni care câștigă deja mai bine.
Ulrike Spangenberg explică faptul că, într-un sistem fiscal progresiv, o contribuție la pensia suplimentară poate genera o reducere mai mare a impozitului pentru persoanele aflate într-o tranșă superioară de impozitare. În schimb, cei care plătesc puțin sau deloc impozit pe venit pot beneficia mult mai puțin sau chiar deloc de aceste mecanisme de economisire. Această dinamică poate crea un dezechilibru în care resursele bugetare sunt direcționate către grupurile cu capacitate financiară mai mare.
Femeile sunt identificate ca fiind un grup vulnerabil în acest context, fiind dezavantajate de veniturile mai mici și de accesul inegal la pensiile oferite de angajatori. Ulrike Spangenberg menționează că perioadele dedicate îngrijirii familiei și distribuția muncii plătite pot limita capacitatea de economisire a femeilor. De asemenea, schemele de pensii ocupaționale sunt adesea absente în sectoarele unde lucrează preponderent femei sau în firmele de mici dimensiuni.
Analiza trebuie să se extindă și asupra momentului plății pensiei, nu doar asupra perioadei de contribuție. Ulrike Spangenberg arată că amânarea impozitării până la pensionare poate avantaja persoanele cu venituri profesionale ridicate, dacă acestea au venituri și impozitare mai mică la bătrânețe. Experta solicită transparență asupra veniturilor fiscale la care statul renunță și cere date separate pentru femei și bărbați pentru o evaluare corectă.
Pentru a schimba distribuția sprijinului, experta propune utilizarea creditelor fiscale rambursabile, care pot ajunge și la persoanele cu venituri mici. Alte soluții includ recunoașterea activităților de îngrijire sau limitarea deducerilor asociate veniturilor ridicate la momentul pensionării. Ulrike Spangenberg subliniază că succesul reformelor nu trebuie măsurat doar prin numărul de conturi deschise, ci și prin modul în care se distribuie drepturile individuale acumulate.
Discuțiile privind pensiile suplimentare au loc în contextul unui pachet de măsuri prezentat de Comisia Europeană la 20 noiembrie 2025 pentru consolidarea acestor sisteme. Documentul COM(2025) 839 propune îmbunătățirea informării și reformarea cadrului pentru pensiile ocupaționale, recunoscând totodată accesul limitat al lucrătorilor slab plătiți la aceste forme de economisire. Această dezbatere europeană vizează completarea pensiilor publice prin produse paneuropene de pensii personale.