România traversează o perioadă de secetă severă care a dus la scăderea drastică a nivelului apei din principalele lacuri de acumulare. Monitorizarea constantă realizată de Apele Române arată că gradul de umplere al celor mai importante 40 de lacuri din țară a scăzut la doar 55%, în comparație cu pragul de 71% înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Această scădere reprezintă o pierdere de aproximativ 1 miliard de metri cubi de apă, punând presiune pe rețelele de aprovizionare și pe sistemul energetic.
Situația este critică în bazinul hidrografic Argeș–Vedea, unde lacul Vidraru a rămas pe jumătate gol înainte de intrarea în sezonul rece. Din cauza lipsei precipitațiilor, Apele Române au fost nevoite să evacueze apă din celelalte cinci lacuri ale bazinului pentru a asigura necesarul de apă potabilă pentru populație. Sorin Rîndașu, din Departamentul pentru Situații de Urgență Apele Române, a explicat că evacuarea este necesară pentru a menține nivelul de apă potabilă, chiar dacă acest lucru implică golirea rezervorilor.
Impactul secetei asupra sectorului energetic este evident, deoarece producția de energie electrică la Lacul Golești a fost deja oprită pentru a conserva rezervele de apă. La Lacul Oașa, volumul de apă a scăzut atât de mult încât au ieșit la ivezura butucilor arborilor tăiați în anii '70. Ianăș Rădoi, director operațiuni Hidroelectrica, a menționat că această secetă pronunțată vine după alți doi ani de secetă, obligând compania să cumpere energie din alte surse la prețuri mai mari pentru a respecta contractele încheiate.
Eficiența centralelor hidroelectrice este direct afectată de scăderea nivelului apei, deoarece o înălțime mai mică a coloanei de apă necesită un volum mai mare pentru a produce aceeași cantitate de energie. Prof. Diana Bucur, de la Facultatea de Energetică, a subliniat că o variație de 20% în înălțimea apei ar putea crește necesarul de apă cu 30% pentru a menține puterea. În Lacul Vidra, a treia cea mai mare acumulare din România, volumul de apă a scăzut atât de mult încât a dispărut aproape jumătate din capacitatea sa.
O altă problemă majoră care reduce capacitatea de stocare este colmatarea lacurilor prin depunerea de sedimente pe fundul acestora. Cristian Barbu, șef serviciu Apele Române Argeș-Vedea, a indicat că aproximativ jumătate din cele 22 de baraje din zona sa de responsabilitate sunt colmatate peste 50%. De exemplu, Lacul Prundu, proiectat să stocheze 3 milioane de metri cubi, poate păstra în prezent doar 1 milion de metri cubi din cauza sedimentelor, reducând drastic rezerva de apă disponibilă.
Gestionarea resurselor de apă în România implică o coordonare complexă între necesarul de irigații, producția de energie și consumul uman. În perioadele de secetă, deciziile de evacuare a apei din lacuri precum Mostiștea, utilizate pentru agricultură, sunt luate pentru a susține nivelul Dunării și a asigura răcirea reactoarelor de la Cernavodă. Această bătălie pentru fiecare picătură de apă evidențiază vulnerabilitatea sistemului în fața fenomenelor meteorologice extreme și a necesității unor investiții masive în infrastructura de management al apei.