Debitul Dunării la intrarea în țară urmează să înregistreze valori în creștere pe parcursul săptămânii viitoare. Conform prognozei, debitul va atinge valori de până la 1.800 mc/s. În zona de aval a Porților de Fier, fluxul de apă va fi în creștere, cu excepția primei zile din intervalul de prognoză, când pe sectorul Cernavodă – Tulcea debitele vor rămâne relativ staționare. Hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s și unul minim de 1.400 mc/s.
În ceea ce privește rețeaua de râuri interioare, primele trei zile ale prognozei indică o creștere a debitelor medii zilnice. Această evoluție este cauzată de precipitațiile prognozate și de propagarea acestora pe râurile din jumătatea de sud a țării. Pe celelalte cursuri de apă, nivelurile vor rămâne relativ staționare. În restul periozei de prognoză, debitele medii zilnice vor continua să crească pe cursurile mijlocii și inferioare ale râurilor mari din sudul țării, datorită propagării apei.
Hidrologii au emis un avertisment privind posibilele efecte ale acestor variații de nivel. Pe râurile din bazinele superioare și mijlocii din sudul țării, sunt posibile scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie. De asemenea, pot apărea viituri rapide care pot cauza inundații locale și creșteri de niveluri care să depășească Cotele de Inundație. Aceste fenomene sunt direct legate de precipitațiile mai însemnate cantitativ și de modul în care acestea se propagă pe teritoriul țării.
Pentru luna noiembrie 2026, regimul hidrologic este estimat să se situeze la valori cuprinse între 30% și 50% din mediile multianuale lunare. Totuși, pe anumite bazine hidrografice, valorile vor fi mai mari, situându-se între 50% și 80%. Aceasta vizează râurile din bazinul Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Olt, Buzău, Prut și Siret. În schimb, pe râurile din bazinul Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad, debitele vor fi mai mici, sub pragul de 30%.
Situația hidrologică de pe Dunărea a avut deja un impact asupra sectorului energetic. Debitele care au ajuns la cele mai mici valori din istorie în timpul verii au determinat oprirea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă. Această decizie a afectat capacitatea de producție, deoarece reactoarele asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării. Creșterea debitului de pe Dunărea este un factor monitorizat atent pentru stabilitatea sistemului energetic național.
Nivelul scăzut al Dunării a generat probleme semnificative pentru funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă. Scăderea cotelor de apă a forțat închiderea reactoarelor, afectând aportul de energie dispecerizabilă. Această problemă a evidențiat vulnerabilitatea sistemului în perioadele de secetă extremă, când debitul fluviului scade sub pragurile necesare pentru răcirea și operarea reactoarelor, impunând necesitatea unor alternative pentru asigurarea stabilității energetici.