Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a oferit detalii privind situația nivelului apei în bazinul de răcire al centralei nucleare. În prezent, nivelul măsurat local la CNE Cernavodă este de 2,08 metri, o valoare care este considerată suficientă pentru menținerea funcționării Unității 1. Totuși, procesul de repornire a celeilalte unități, Unitatea 2, este descris ca fiind unul mult mai complex și depinde de o serie de factori tehnici și hidrologici.
Romeo Urjan a precizat că pentru redeschiderea Unității 2 este necesar ca nivelul Dunării să crească cu cel puțin 10 sau 15 centimetri față de situația actuală. Un aspect critic îl reprezintă faptul că funcționarea Unitatei 1, prin utilizarea celor trei pompe mari de răcire, influențează și afectează direct nivelul apei necesar pentru Unitatea 2. O decizie finală privind acest pas va fi luată luni, după o analiză detaliată a prognozelor și a impactului pompelor asupra nivelului local.
În ceea ce privește viitorul infrastructurii, directorul Nuclearelectrica, Mihai Laurențiu Gioară, a abordat subiectul retehnologizării Unității 1. Acesta a declarat că proiectul de retehnologizare a început deja și se concentrează în prezent pe partea critică de infrastructură. Deși Unitatea 1 a împlinit anul acesta 30 de ani de funcționare în sistem, momentul exact în care va fi scoasă din serviciu pentru lucrări va fi stabilit pe baza unor analize tehnice efectuate în timpul opririi planificate de anul acesta.
Mihai Laurențiu Gioară a menționat că informațiile tehnice definitive vor deveni publice în următoarele două luni. Până când Unitatea 1 va intra în perioada de retehnologizare, centrala va rămâne în funcțiune doar cu Unitatea 2. Decizia privind perioada exactă de ieșire din serviciu a Unitatei 1 este determinată de datele colectate în urma opririi, asigurând astfel un proces controlat și bazat pe necesități tehnice reale.
Situația actuală vine după ce Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național pe 28 iulie, din cauza debitului scăzut al Dunării. Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2. Cele două unități de la Cernavodă au o capacitate de 700 MWe fiecare și utilizează uraniu natural ca combustibil, fiind esențiale pentru stabilitatea energetică a țării.
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă joacă un rol strategic în mixul energetic românesc, asigurând o parte semnificativă din producția de bază. Prin operarea celor două unități, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România. Aceste unități utilizează apa grea atât ca moderator, cât și ca agent de răcire, fiind piloni importanți pentru furnizarea de energie electrică în sistemul național.