Decizia finală privind repornirea Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă va fi stabilită luni, 9 noiembrie. Momentul reluării funcționării depinde direct de evoluția debitului Dunării și de îndeplinirea unor condiții tehnice specifice necesare funcționării reactorului. Anunțul a fost făcut sâmbătă de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și de directorul centralei, Romeo Urjan, în cadrul unei vizite la CNE Cernavodă, realizată alături de premierul Luca Niculescu.
Pentru ca procedura de pornire a celui de-al doilea reactor să poată continua, nivelul apei din Dunăre trebuie să crească cu cel puțin 10-15 centimetri. În prezent, nivelul apei măsurat în zona centralei este de 2,08 metri, o valoare care permite funcționarea Unității 1, dar care este insuficientă pentru Unitatea 2. Dumitru Chisăliță a menționat că, deși se așteaptă o decizie luni, primele indicii privind evoluția debitului sunt încurajatoare pentru specialiști.
Directorul centralei, Romeo Urjan, a subliniat că procesul de analiză de luni va include evaluarea prognozei hidrologice și a efectelor tehnice locale. Un factor critic este funcționarea celor trei pompe mari de răcire ale Unității 1, deoarece acestea influențează nivelul apei în zona de captare. Această activitate a primului reactor reduce nivelul local al apei, ceea ce impune o monitorizare atentă a parametrilor înainte de a decide pornirea Unității 2.
Situația actuală a reactoarelor a fost cauzată de scăderea debitului Dunării, care a impus măsuri de siguranță. Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național pe 28 iulie, iar la jumătatea lunii august a fost deconectată și Unitatea 2. Reluarea producției este strâns legată de capacitatea de a asigura condițiile necesare pentru răcirea reactoarelor, proces care utilizează apa prelevată direct din cursul Dunării.
SN Nuclearelectrica a confirmat că procedurile de pornire a reactorului au fost demarate miercuri, după ce au fost îndeplinite condițiile minime. Luni, în cursul zilei, specialiștii vor lua în considerare toți parametrii tehnici și hidrologici pentru a stabili dacă este oportun să reluăm producția la Unitatea 2. Această decizie este vitală pentru stabilitatea sistemului energetic, având în vedere importanța centralelor nucleare în furnizarea de electricitate.
Această perioadă de funcționare limitată a reactoarelor de la Cernavodă a avut un impact economic major asupra țării. În lunile în care reactoarele nucleare au fost oprite, pierderile estimate au ajuns la un miliard de lei, conform datelor recente. Gestionarea debitului Dunării rămâne un factor de risc pentru stabilitatea energetică, influențând direct capacitatea de producție a celor două unități de la Cernavodă.