Decizia finală privind repornirea Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă va fi comunicată luni, după ce vor fi analizate datele privind evoluția debitului Dunării. Anunțul a fost făcut sâmbătă de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și de directorul centralei, Romeo Urjan, în cadrul unei vizite efectuate la locație împreună cu premierul Luca Niculescu. Procesul de monitorizare continuă în aceste zile pentru a evalua condițiile hidrologice necesare.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a explicat că factorii care determină momentul repornirii sunt strict legați de evoluția debitului Dunării. Deși procesul de evaluare este în desfășurare, acesta a menționat că premisele actuale sunt unele îmbucurătoare pentru echipa tehnică. Repornirea Unității 2 este considerată esențială pentru reducerea importurilor de energie electrică din exterior, un aspect critic mai ales în orele de seară, când cererea este ridicată.
Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a detaliat faptul că nivelul actual al apei este de 2,08 metri. Această valoare este considerată suficientă pentru menținerea funcționării Unității 1, însă pentru Unitatea 2 sunt necesari parametri tehnici suplimentari. Se estimează că nivelul Dunării trebuie să mai crească cu cel puțin 10 - 15 centimetri înainte ca reluarea producției la reactorul numărul doi să poată fi efectuată în siguranță.
Luni va fi realizată o analiză complexă care va include prognoza hidrologică și impactul funcționării Unității 1 asupra condițiilor de operare ale celeilalte unități. Romeo Urjan a precizat că pompele utilizate de prima unitate reduc nivelul apei la nivel local, ceea ce influențează direct posibilitatea de repornire a celei de-a doua. Toate aceste variabile tehnice și prognozele de debit vor fi evaluate în cursul zilei de luni.
Echipa tehnică de la centrală lucrează în prezent la monitorizarea constantă a parametrilor necesari pentru a asigura o tranziție sigură. Decizia nu va fi luată prematur, deoarece depinde de o corelație între prognozele de debit și capacitatea de absorbție a pompelor. În acest moment, toate datele colectate sunt puse la dispoziția decidenților pentru a stabili dacă nivelul apei a atins pragul optim de funcționare.
Situația de la Cernavodă este urmărită îndeaproape, având în vedere impactul economic al opririi reactoarelor. În perioadele în care unitățile nucleare nu funcționează, pierderile financiare pot ajunge la sume de un miliard de lei. Prin urmare, optimizarea producției locale de energie este vitală pentru stabilitatea pieței și pentru evitarea costurilor suplimentare generate de importurile de electricitate.