Infrastructura de protecție a Bucureștiului împotriva inundațiilor se confruntă cu riscuri majore, pe măsură ce investițiile necesare au fost suspendate. Barajele Lacul Morii și Buftea, care constituie linii esențiale de apărare pentru capitală, prezintă probleme tehnice serioase. Situația este agravată de faptul că oportunitatea de a utiliza fonduri europene pentru reabilitarea acestor structuri a fost pierdută, afectând capacitatea de răspuns în cazul unor fenomene meteorologice extreme.
Barajul Lacul Morii nu a mai beneficiat de reparații capitale de aproape 20 de ani, de la anul 2008. Deși rapoartele au semnalat probleme repetate, lucrările de reabilitare sunt insuficiente. Cristian Barbu, șef serviciu Apele Române Argeș-Vedea, a declarat că reabilitarea protecției malului drept a lacului a fost realizată doar parțial, în proporție de 15-20%. Aceleași cifre de progres, realizate cu surse proprii, au fost raportate și pentru refacerea etanșeității măștii amonte și pentru reabilitarea galeriei drenante.
În același timp, Barajul Buftea, construit în perioada interbelică, funcționează cu mecanisme de acum aproape un secol. Angajații de la Apele Române întâmpină dificultăți tehnice în găsirea pieselor de schimb pentru echipamentele instalate în 1936. Din cauza întârzierii licitațiilor, care au fost lansate abia în ianuarie 2025, Comisia Europeană a decis retragerea finanțării. Diana Buzoianu, fosta ministră a Mediului, a explicat că 12 baraje și 12 poldere au fost pierdute deoarece Comisia nu a mai crezut că proiectele pot fi finalizate într-un an.
O altă situație critică este cea de la barajul Valea de Pești din județul Hunedoara, care alimentează peste 70.000 de locuitori. În martie 2025, ploi torențiale au scos la iveală infiltrații cauzate de fisurile mascăi de asfalt. Deși Lörincz Szell, prefect Hunedoara, a avertizat despre pericolul de inundare a localităților din Valea Jiului, Altan Abdulamit, președintele Comisiei Naționale pentru Siguranța Barajelor, a susținut că nu există probleme grave care să necesite decizii de urgență. Totuși, administratorii se confruntă cu dileme tehnice privind nivelul apei.
Necesarul financiar pentru modernizarea infrastructurii de protecție la inundații este imens, conform datelor furnizate de Banca Mondială. Diana Buzoianu a menționat că, într-un scenariu limitat, sunt necesare 26,8 miliarde de lei pentru lucrări importante, în timp ce un scenariu ideal ar necesita 40 de miliarde de lei pe parcursul următorilor 15 ani. Această lipsă de fonduri pune sub presiune întregul sistem de siguranță hidraulică al țării, limitând capacitatea de intervenție în cazul unor viituri care ar putea depăși capacitatea de drenaj a barajelor.
Gestionarea barajelor în România implică o provocare constantă între menținerea siguranței structurale și capacitatea de stocare a apei. În condițiile schimbărilor climatice, infrastructura veche necesită investiții masive pentru a preveni dezastrele naturale. Monitorizarea constantă a infiltrațiilor și a stării de etanșeitate este vitală, mai ales în zonele unde echipamentele de evacuare a apei sunt arhaice sau piese de schimb nu mai pot fi găsite pe piață.