România are nevoie de o schimbare fundamentală a modelului de creștere economică, punând accent pe investiții și productivitate pentru a reduce dependența de împrumuturile externe, a declarat Dan Bucșa, Macro Strategist la Wellington Management. În cadrul evenimentului Concordia Summit 2026, economistul a subliniat că ritmul actual de dezvoltare nu mai poate fi susținut în condițiile unei competiții globale pentru capital tot mai intense. Modelul economic actual limitează potențialul de creștere al țării la un interval de doar 1%-1,35%.
Evoluția productivității reprezintă unul dintre principalele semnale de alarmă pentru economia românească, aceasta crescând cu mai puțin de 1% pe an în ultimul deceniu. Dan Bucșa a explicat faptul că soluția pentru îmbunătățirea situației nu constă în reducerea salariilor în sectorul privat, ci în implementarea unor politici industriale care să accelereze investițiile. Această strategie este esențială pentru a recupera competitivitatea, deoarece România a coborât sub media europeană în ceea ce privește raportul dintre productivitate și salarii.
Economia românească se confruntă cu presiuni structurale semnificative, precum costurile ridicate ale energiei, descrise drept cele mai mari din Europa, birocrația și incertitudinea fiscală. Schimbările frecvente ale politicilor fiscale afectează capacitatea companiilor de a planifica activitatea pe termen lung și reprezintă un obstacol major pentru investitori. În acest context, Dan Bucșa a menționat că este necesară o ajustare fiscală continuă pentru a reduce necesarul de finanțare al statului, care se remarcă prin volumul mare de împrumuturi externe.
În ceea ce privește poziționarea globală, România ocupă anul acesta locul al treilea la nivel mondial ca emitent de datorie în valută forte, după Arabia Saudită și Mexic. Această poziție indică un volum foarte mare de împrumuturi raportat la dimensiunea economiei, situând țara înaintea unor state precum Polonia sau Brazilia. Economistul a subliniat că România este cea mai mică țară care se împrumută cel mai mult, ceea ce impune o reducere a costurilor și a dependenței de finanțarea externă.
Revoluția inteligenței artificiale reprezintă un alt factor critic, în timp ce Statele Unite atrag investiții masive, cu cheltuieli de capital pentru AI ce depășesc 800 de miliarde de dolari în acest an. Europa riscă să rămână un simplu consumator de tehnologie dacă nu reușește să dezvolte capacități tehnologice proprii, în condițiile în care peste 100 de miliarde de dolari au plecat deja din Europa către piața bursieră americană. Integrarea piețelor de capital europene este văzută ca singura șansă de a concura eficient cu marile puteri.
Problematica costurilor energice și a infrastructurii rămâne un subiect sensibil în economia românească, fiind strâns legată de capacitatea de absorbție a investițiilor. În contextul actual, gestionarea eficientă a resurselor și stabilitatea reglementărilor sunt vitale pentru a asigura o dezvoltare pe termen lung. Această nevoie de stabilitate este susținută și de discuțiile privind programele de stocare a energiei electrice și alte măsuri de sprijin pentru populație și sectorul industrial.