Senatorul Petrișor Peiu a trasat un tablou alarmant al situației economice din România, avertizând că țara se confruntă cu o criză fără precedent. Conform declarațiilor sale, indicatorii economici actuali indică o suprapunere între perioada de recesiune și adâncirea deficitului comercial. Această combinație de factori este descrisă ca fiind o situație care nu s-a mai întâlnit în istoria economică a României, generând îngrijorări privind stabilitatea macroeconomică a țării.
Analiza prezentată de Petrișor Peiu subliniază faptul că deficitul comercial la bunuri a înregistrat o creștere de 900 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului 2026, în comparație cu aceeași perioadă a anului 2025. Senatorul a evidențiat că, în luna septembrie, deficitul comercial la bunuri a depășit pragul de 3 miliarde de euro. Această evoluție este considerată critică, deoarece apare într-un context de scădere a activității economice generale.
Datele privind comerțul indică o scădere a volumului acestuia de -1,3% în luna septembrie 2026, poziționând România la locul doi în Uniunea Europeană după Germania, care a înregistrat o scădere de -2%. Comparativ cu septembrie 2025, scăderea volumului comerțului în România a fost de -2,3%, o cifră apropiată de cea a Germaniei, care a înregistrat o scădere de -2,4%. Din luna august 2025, indicatorul de comerț a prezentat o tendință negativă de 13 luni.
Senatorul explică faptul că creșterea deficitului comercial, în condițiile unei recesiuni și ale unui consum prăbușit, demonstrează că producția internă scade mult mai agresiv decât consumul. Petrișor Peiu atribuie acest fenomen creșterii prețurilor la energia utilizată și majorărilor de taxe de consum, precum TVA. Această dinamică indică o slăbire severă a capacității de producție a industriei naționale, care nu reușește să acopere cererea internă și externă.
Situația este agravată de faptul că singura lună cu o creștere ușoară a comerțului a fost august 2026, cu un procent de +1%. În restul perioadei de analiză, trendul a fost unul de scădere constantă. Senatorul a concluzionat că această suprapunere a recesiunii cu creșterea deficitului comercial la bunuri nu reprezintă o „boală ușoară”, subliniind gravitatea impactului pe care aceste schimbări economice îl au asupra structurii pieței.
Evoluția indicatorilor de comerț și a deficitului comercial este strâns legată de dinamica prețurilor și a politicilor fiscale aplicate în perioada recentă. În cadrul economiilor europene, monitorizarea deficitului comercial este esențială pentru a înțelege echilibrul dintre producția locală și importuri. În România, fluctuațiile deficitului la bunuri reflectă adesea capacitatea sectorului industrial de a răspunde la costurile de producție și la cererea consumatorilor.