Datoria guvernamentală a României a cunoscut o creștere semnificativă în luna august 2026, ajungând la un nivel de 61,1% din PIB. Această cifră reprezintă o majorare față de procentul de 59,8% raportat în luna iulie 2026, conform datelor oficiale. Evoluția indicatorului este înregistrată în contextul valorilor PIB calculate de INS la începutul lunii octombrie 2026.
Analizând structura pe termen, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 1.163 miliarde de lei, de la valoarea de 1.144 miliarde de lei din iulie. În același interval, datoria pe termen scurt a înregistrat o ascensiune, ajungând la 67,1 miliarde lei, de la nivelul de 60,54 miliarde lei din luna precedentă. Majoritatea acestor sume sunt reprezentate de titluri de stat, care se cifră la 966,47 miliarde lei, în timp ce împrumuturile reprezintă 237,3 miliarde lei.
Din perspectiva monedelor de plată, datoria în moneda națională a atins 549,54 miliarde lei. Valoarea datoriei exprimate în euro a ajuns la 552,27 miliarde lei, în timp ce datoria în dolari americani a fost de 125,02 miliarde lei, echivalent lei. Această distribuție reflectă modul în care autoritățile au gestionat împrumuturile în funcție de stabilitatea și cursul diferitelor valute pe piață.
Ministerul Finanțelor indică faptul că datoria administrației publice centrale a urcat la 1.202 miliarde lei, de la 1.177 miliarde lei în iulie 2026. Din acest total, suma de 1.135 miliarde lei este pe termen mediu și lung. Administrația centrală a contractat majoritatea sumelor în lei, cu un total de 528,73 miliarde lei, și în euro, cu un echivalent de 515,7 miliarde lei.
La nivelul administrației publice locale, datoria a crescut la 28,127 miliarde lei, de la 27,73 miliarde lei în luna iulie. În ceea ce privește datoria internă a întregii administrații publice, aceasta s-a situat la 620,39 miliarde lei, reprezentând 30,8% din PIB. Pe partea de datorie externă, totalul a fost de 609,66 miliarde lei, ceea ce a însemnat 30,3% din PIB, față de 29,7% în luna iulie.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici, precum raportul dintre datoria publică și produsul intern brut, este esențială pentru evaluarea sustenabilității bugetare a statului. Această analiză permite identificarea tendințelor de îndatorare și a expunerii la riscurile valutare. Datele furnizate de Ministerul Finanțelor și INS oferă cadrul necesar pentru înțelegerea dinamicii fluxurilor de capital și a poziției financiare a administrației publice.