România a înregistrat un deficit comercial cumulat de 25,54 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie, conform datelor publicate de INS. Această valoare este cu 884 de milioane de euro mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. Deși primele nouă luni par echilibrate, cu o creștere de 4,3% a exporturilor și 4,1% a importurilor, dinamica din ultimul trimestru a schimbat direcția balanței comerciale.
Luna septembrie a marcat un moment de referință pentru comerțul exterior, cu exporturi de 9,46 miliarde de euro, cea mai mare valoare lunară din seria INS care începe din 2010. Totodată, importurile au atins un record de 12,54 miliarde de euro în aceeași lună. Această diferență a generat un deficit lunar de 3,08 miliarde de euro, o cifră cu 22% mai mare față de septembrie anul trecut și cea mai adâncă valoare pentru această lună.
Sectorul mașinilor și echipamentelor de transport a contribuit semnificativ la deteriorarea balanței, reprezentând 45,4% din totalul exporturilor. În acest segment, exporturile au crescut cu doar 2,0%, în timp ce importurile au urcat cu 5,6%. Rezultatul este un deficit al acestei grupe de aproximativ 3,0 miliarde de euro, o creștere față de deficitul de 1,7 miliarde de euro înregistrat în perioada precedentă.
Combustibilii și produsele chimice rămân surse importante de dezechilibru financiar. La combustibili, importurile au crescut cu 16,8%, în timp ce exporturile au avansat cu 17,0%, însă volumul importurilor este aproape dublu față de cel al exporturilor. În ceea ce privește produsele chimice, aceasta constituie cea mai mare gaură structurală, cu importuri de 15 miliarde de euro și exporturi de doar 4,3 miliarde de euro.
Pe partea pozitivă, sectorul alimentar a oferit un impuls pentru reducerea deficitului. Exporturile de alimente au crescut cu 8,9%, în condițiile în care importurile au scăzut cu 1,7%, ceea ce a redus deficitul agroalimentar cu peste 600 de milioane de euro. Un trend similar de îmbunătățire a fost observat și la mărfurile clasificate după materia primă, unde exporturile au avansat cu 7,1%, în timp ce importurile au stagnat.
Evoluția balanței comerciale reflectă fluctuațiile cererii interne și a capacității de producție pentru piața externă. În contextul economic actual, monitorizarea acestor indicatori de la INS este esențială pentru înțelegerea presiunii asupra rezervelor valutare și a stabilității macroeconomice a țării, deoarece un deficit comercial extins poate influența cursul de schimb și indicatorii de creștere economică pe termen lung.