Datele oficiale de la Registrul Comerțului indică o restrângere a activității economice în România, în contextul în care numărul de noi companii înființate este în scădere. În primele nouă luni ale anului 2026, s-au înregistrat aproximativ 100.975 de firme noi, ceea ce reprezintă o scădere de 8,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această tendință reflectă o lipsă de încredere a întreprinzătorilor în posibilitatea de a-și dezvolta afacerile în mediul național.
O schimbare majoră de paradigmă este observată în structura afacerilor, prin explozia numărului de PFA-uri, care a crescut cu 23,9%. Această evoluție demonstrează că românii preferă modele de afaceri mici, bazate pe resurse proprii și pe activități de consultanță sau liber-profesionism, evitând extinderea. În paralel, se înregistrează un număr ridicat de radieri, aproximativ 61.181, și de dizolvări, circa 40.000, cifre care depășesc nivelurile raportate în perioada anului 2025.
Presiunea economică este accentuată de creșterea insolvențelor, care a înregistrat o majorare de 12,1% față de anul anterior. Multe companii mici, aflate la început de drum, se confruntă cu dificultăți financiare severe și nu mai pot accesa credite bancare, apelând la creditul furnizor pentru a supraviețui. Această practică implică amânarea plăților de la 30 de zile la termene de 60, 90 sau chiar 120 de zile, ceea ce fragilizează și mai mult fluxul de numerar.
Expertul fiscal Veronica Duțu subliniază că taxele mari pe salarii și instabilitatea politică influențează direct deciziile economice. Antreprenorii nu mai pun accent pe expansiune, ci pe protejarea cash-flow-ului și pe realizarea unor predicții pe termen scurt, de maxim șase luni. În sectoarele de producție, retail și servicii, efortul principal este direcționat către menținerea pe piață și achitarea datoriilor la termen, în loc de investiții noi.
Tehnologia aduce provocări noi, în special prin impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Deși AI poate automatiza activitățile repetitive din contabilitate sau IT, există un risc major ca tinerii absolvenți să nu mai găsească posturi de junior pentru a se forma profesional. Această lipsă de oportunități de învățare în mediul de lucru ar putea declanșa un nou exod al tinerilor către alte țări din Uniunea Europeană sau de pe alte continente.
În România, cadrul fiscal și stabilitatea politică rămân factori critici pentru atragerea investițiilor și dezvoltarea start-up-urilor. Deși există companii care au reușit să treacă de la afaceri de garaj la cifre de afaceri de sute de milioane de euro, lipsa unor măsuri de sprijin pentru firmele la început de drum limitează acest potențial. Un climat de încredere și taxe adaptate nevoilor de dezvoltare sunt esențiale pentru viitorul economiei.