A fost lansată licitația pentru reabilitarea primului tronson al drumului prin Munții Baiului, un proiect strategic care are o lungime totală de peste 88 de kilometri. Această nouă axă rutieră este concepută să servească drept alternativă la aglomerația de pe DN1, oferind o rută de ocolire modernă pentru șoferi. Prin conectarea localităților Gura Vitioarei și Valea Doftanei cu zona Azuga – Bușteni, proiectul urmărește deblocarea traficului de pe drumul principal din zona Valei Prahovei.
Implementarea acestui drum va deschide un potențial turistic semnificativ pentru Munții Baiului, facilitând accesul către zone montane de altitudine care au fost până acum greu accesibile. Pe lângă beneficiile de mobilitate, noua rută este menită să stimuleze dezvoltarea economică locală prin atragerea investițiilor în servicii și spații de cazare. În acest context, turismul de aventură ar putea beneficia de o infrastructură îmbunătățită în comunitățile traversate de acest traseu montan.
Pentru utilizatorii care pleacă din București spre Predeal și doresc să evite aglomerația de pe DN1, traseul va permite părăsirea drumului clasic înainte de Câmpina sau Valea Prahovei. Șoferii vor putea parcurge Valea Teleajenului prin Gura Vitioarei, urcând peste creasta Munților Baiului spre zona Bușteni – Azuga. Odată ce și al doilea tronson va fi finalizat, drumul va permite intrarea înapoi pe DN1 doar pentru ultimii kilometri până la destinația finală din Predeal.
În paralel, lucrările de modernizare continuă pe Drumul Județean 102I, pe tronsonul Valea Doftanei – Brădet, care are o lungime de 25,63 km. Acest segment asigură legătura între județul Prahova și județul Brașov, traversând Munții Baiului prin pasul Predeluț, la o altitudine de 1.285 m. La începutul lunii noiembrie, stadiul fizic al acestor lucrări pe DJ102I era de aproximativ 28%, incluzând execuția zidurilor de sprijin, a gabioanelor și a lucrărilor pentru colectarea apelor.
Proiectul drumului prin Munții Baiului este parte dintr-un efort mai larg de gestionare a traficului în zonă, în contextul în care Valea Prahovei rămâne un punct critic de blocaj. În timp ce soluția structurală, reprezentată de viitoarea autostradă Comarnic–Brașov, se află încă în faza de studiu, autoritățile încearcă intervenții punctuale. Acestea includ și modernizarea centurii stațiunilor Azuga și Bușteni, un traseu de 9,447 kilometri care va ajuta la decongestionarea zonei.
Infrastructura rutieră din România se confruntă cu necesitatea de a crea rute alternative pentru a compensa limitările drumurilor naționale existente. Pe lângă proiectele de reabilitare a drumurilor județene și naționale, dezvoltarea rețelei de autostrăzi, precum A3 Ploiești - Comarnic - Brașov, rămâne un obiectiv principal pentru fluidizarea circulației între regiunile de sud și centrala țării.