O nouă majorare a salariului minim pe economie, propusă pentru data de 1 ianuarie 2027, ar putea genera dezechilibre majore în bugetele companiilor din România. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că o astfel de decizie, luată la doar șase luni de la ultima creștere, ar putea afecta grav mediul antreprenorial. Expertul subliniază că această mișcare ar putea determina firmele să amâne investițiile sau să reducă numărul de angajați.
Sindicatele solicită ca salariul minim brut să ajungă la 5.000 de lei, după ce la 1 iulie 2026 acesta a fost deja ridicat de la 4.050 la 4.325 de lei. Dacă această cerdere este acceptată, România ar înregistra un avans de aproximativ 15,6% în doar jumătate de an. Adrian Negrescu susține că o creștere atât de rapidă a costului muncii ar putea împinge mulți salariați către munca la negru sau către normă parțială pe hârtie.
Impactul negativ ar putea fi resimțit în mod special de către microîntreprinderi, care se confruntă deja cu dificultăți financiare și scăderi ale vânzărilor. Conform expertului, nivelul de suportabilitate a taxelor a atins un maxim istoric, iar noile măsuri ar putea îngropa companiile mici. Adrian Negrescu menționează că managerii din industriile de prelucrare, construcții și servicii anticipează deja reduceri de personal, conform datelor furnizate de INS.
Pentru a evita distorsionarea economiei, economistul propune ca statul să reducă taxarea angajaților în loc să majoreze costul total al firmelor. O altă soluție ar fi introducerea unui mecanism stabil de actualizare a salariului minim, care să fie aplicat o singură dată pe an. Adrian Negrescu recomandă ca decizia să fie anunțată cu cel puțin șase luni înainte, oferind astfel predictibilitate necesară atât angajatorilor, cât și angajaților.
Situația companiilor este agravată de inflația galopantă și de dificultățile de plată între firme, care au dus la un număr mare de insolvențe. Un studiu Sierra Quadrant indică faptul că în lunile ianuarie sau februarie 2026, nivelul maxim al insolvențelor ar putea atinge peste 6.000 de companii. Acest blocaj financiar apare în contextul în care comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5% în primele opt luni ale anului.
Contextul economic actual este marcat de o perioadă de contracție și de presiuni fiscale semnificative. Statul pregătește pentru anul 2027 o ajustare bugetară de până la 1% din PIB, ceea ce adaugă o presiune suplimentară asupra resurselor disponibile. Într-un climat de incertitudine, lipsa unei strategii clare de la nivelul statului face ca deciziile economice să pară reacții punctuale, nu planificări pe termen lung.