Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a atins puterea nominală de funcționare duminică, 8 noiembrie 2026, la ora 10:07. Această etapă a fost finalizată după parcurgerea tuturor proceselor tehnice necesare pentru repornirea reactorului. Reactorul fusese reconectat anterior la Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie, marcând astfel o etapă importantă în procesul de reluare a producției de electricitate.
Compania Nuclearelectrica a confirmat că toate manevrele specifice necesare acestui proces s-au desfășurat în deplină conformitate cu procedurile de operare ale centralei. Reprezentanții companiei au subliniat faptul că operațiunile efectuate nu au avut niciun impact negativ asupra securității nucleare. De asemenea, procesul de pornire nu a afectat în niciun fel siguranța personalului sau a populației din zona centralelor.
Reactorul 1 de la Cernavodă deține un rol strategic în cadrul producției de electricitate din România, contribuind la stabilitatea sistemului. Conform datelor furnizate de Nuclearelectrica, această unitate asigură aproximativ 10% din necesarul de energie de la nivel național. Energia nucleară este considerată un element esențial pentru diversificarea surselor de producție, oferind o capacitate de funcționare constantă în sistemul energetic.
În viitorul apropiat, Unitatea 1 va trece printr-un proces amplu de retehnologizare, cu scopul de a prelungi durata de funcționare. Planurile Nuclearelectrica estimează că, după finalizarea acestui proces de modernizare, prevăzută pentru anii 2030, reactorul va putea furniza energie electrică pentru încă 30 de ani. Această investiție este menită să consolideze rolul energiei nucleare în mixul energetic național și să mențină capacitatea de producție.
Unitatea 1 a început producția de energie electrică în decembrie 1996, fiind prima care a marcat debutul utilizării energiei nucleare în România. Prin retehnologizare, țara urmărește să păstreze o sursă de producție cu emisii reduse de carbon, care funcționează indiferent de condițiile meteorologice. Această capacitate de a furniza electricitate în mod constant este vitală pentru securitatea energetică a întregului stat român.
Contextul energetic actual este marcat de presiuni asupra infrastructurii, în condiții în care pierderile de apă din rețelele de termoficare din București au atins 1.860 de tone pe oră. Aceste pierderi mari pun sub presiune siguranța energetică a capitalei și pot afecta capacitatea de producție a unor instalații precum ELCEN, subliniind importanța stabilității oferite de sursele precum centrala de la Cernavodă.