Producția de energie electrică în România traversează o perioadă de dezechilibru, în condițiile în care Unitatea 2 de la Cernavodă ar putea fi repornită marți. În acest moment, capacitatea de generare a curentului este mult sub cererea populației și a industriei, ceea ce forțează sistemul energetic să se bazeze pe alte surse de aprovizionare pentru a acoperi necesarul național.
Situația energetică de luni dimineața, la ora 8:50, a evidențiat un deficit major între producție și consum. În acel moment, producția totală de energie electrică era de 5863 MW, în timp ce cererea de pe piață a ajuns la 7098 MW. Această diferență indică faptul că România funcționează cu un deficit de producție de peste 1.200 MW, necesitând o gestionare atentă a resurselor disponibile.
Mixul energetic actual este dominat de hidrocarburi și surse hidro, care asigură cea mai mare parte din necesarul de curent. Hidrocarburile au contribuit cu 27,38% la producție, adică 1607 MW, în timp ce sursele hidro au reprezentat 24,77%, echivalând cu 1456 MW. Energia fotovoltaică a ocupat o poziție importantă, reprezentând 18,48% din total, ceea ce înseamnă 1.086 MW generați prin această metodă.
În ceea ce privește celelalte surse de generare, cărbunele a furnizat 9,82% din energia totală, adică 577 MW, în timp ce energia nucleară a reprezentat doar 8,83%, cu o putere de 519 MW. Această cifră reflectă impactul opririlor recente din cadrul centralei nucleare, care a redus semnificativ contribuția acestui sector la mixul energetic național, în ciuda importanței sale strategice pentru stabilitatea sistemului.
Procesul de deconectare a unităților de la Cernavodă a început în luna iulie, când Unitatea 1 a fost oprită controlat din cauza debitului scăzut al Dunării. Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2. Recent, Unitatea 1 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național vineri după-amiaza, iar acum se așteaptă ca Unitatea 2 să intre în funcțiune marți.
Evoluția capacității de producție nucleară este strâns legată de condițiile hidrologice ale râurilor din România. Deconectarea unităților de la Cernavodă a fost determinată direct de nivelul scăzut al apei de la Dunărea, un factor care afectează capacitatea de răcire a reactoarelor. Această dependență de resursele naturale impune monitorizarea constantă a debitelor pentru a evita perioadele de deficit energetic.