Ministrul Alexandru Nazare a avertizat vineri că procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027 va fi unul extrem de complicat. Această dificultate este cauzată de pierderea unor finanțări din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care echivalează cu 1,5% din PIB. În acest context, autoritățile vor trebui să gestioneze presiunile financiare într-un an marcat de necesitatea integrării unor cheltuieli semnificative pentru apărare și alte priorități de stat.
În cadrul unui briefing de după ședința Guvernului, Alexandru Nazare a explicat faptul că România trebuie să accepte momente în care resursele trebuie să provină din fonduri proprii, nu neapărat din fonduri europene. Anul 2027 este descris ca fiind o perioadă de tranziție, situată între finalizarea PNRR și începerea noului cadru financiar din 2028. Pe lângă aceste schimbări, bugetul va trebui să includă și cheltuieli importante pe SAFE, pe lângă bugetarea necesarelor investiții în domeniul Apărării.
Referitor la posibila introducere sau majorare a taxelor și impozitelor, Alexandru Nazare a declarat că nu își dorește astfel de măsuri, deși a refuzat să se antepronunțe definitiv. Ministrul a subliniat că obiectivul său este de a asigura resurse pentru protecția persoanelor vulnerabile și pentru finalizarea proiectelor de investiții deja începute. Totuși, el a menționat că orice decizie trebuie luată într-un mod responsabil, pentru a menține ratingul țării și a asigura premisele unei relansări economice în 2027.
Pentru a putea evalua situația, Alexandru Nazare a precizat că nu va intra în detalii înainte de a primi cifrele de la toți miniștrii implicați. El a insistat pe necesitatea unei ajustări credibile, care să poată fi evaluată corect de către agenții de rating. Scopul final este ca ajustarea fiscală să faciliteze relansarea economică, factor pe care l-a considerat extrem de important pentru stabilitatea financiară a statului în perioada menționată.
Prima rectificare bugetară pentru anul 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB, în condițiile în care veniturile sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei. Cheltuielile sunt suplimentate cu 1,2 miliarde de lei, cu cele mai mari sume fiind direcționate către sectorul sănătății. Deficitul bugetului general consolidat se majorează în termeni nominali cu 3,5 miliarde lei, ajungând la un total de 130,3 miliarde lei, pe baza unui PIB nominal de 2.086,3 miliarde lei.
Gestionarea deficitului bugetar și a cheltuielilor publice rămâne o temă sensibilă în administrația română, având în vedere necesitatea de a acoperi plăți diverse, de la rambursări de TVA la compensări pentru energie. În contextul în care România utilizează împrumuturi pentru a acoperi dobânzile la alte datorii, echilibrul între investițiile necesare și limitările fondurilor europene devine un punct critic pentru stabilitatea fiscală pe termen lung.