Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a reacționat dur la acuzațiile aduse de fostul premier Ilie Bolojan cu privire la gestionarea resurselor financiare din sistemul medical. Conflictul a izbucnit în urma unor critici privind rectificarea bugetară și modul în care au fost alocate sumele necesare serviciilor de urgență. Alexandru Rogobete a respins ferm afirmațiile despre o eroare de anticipare a necesarului de bani, susținând că realitatea cifrelor contrazice declarațiile politice făcute de fostul premier.
Conflictul a luat amploare după ce Ilie Bolojan a susținut că rectificarea bugetară confirmă problemele moștenite și a acuzat ministrul de incapacitatea de a accesa fonduri europene de 700 de milioane de lei. Fostul premier a menționat că sumele rectificate sunt consecința eșecului de a aloca banii în funcție de priorități și de utilizarea fondurilor din PNRR și coeziune. Ilie Bolojan a criticat totodată modul în care sunt gestionate prioritățile bugetare în cadrul Ministerului Sănătății.
Alexandru Rogobete a oferit detalii despre o tranșă de finanțare, afirmând că la începutul anului a solicitat 660 de milioane de lei pentru serviciile de urgență. Conform ministrului, Ilie Bolojan a redus această sumă cu 200 de milioane de lei pentru a raporta reduceri de cheltuieli și un deficit mai mic. În cadrul noii rectificări bugetare, serviciile de urgență au primit suplimentar aproximativ 200 de milioane de lei, suma care îi este atribuită ministrul ca fiind exact cea tăiată anterior.
Ministrul a acuzat fostul premier de ipocrizie și de crearea unei crize financiare în serviciile de urgență prin decizia de a tăia fondurile. Alexandru Rogobete a declarat că sănătatea oamenilor nu trebuie să fie un instrument de propagandă politică sau un exercițiu contabil. El a susținut că lipsa de viziune și incapacitatea de a înțelege nevoile reale ale sistemului medical au fost ascunse în spatele discursurilor despre deficitul bugetar.
Ilie Bolojan a menționat că ordonanța de urgență de vineri arată ratările miniștrilor PSD și a subliniat că deficitul bugetar este de 3,81% din PIB după primele 9 luni. El a adăugat că investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de anul trecut. Fostul premier a încheiat prin a-l îndemna pe ministru să guverneze mai bine decât a făcut el în perioada precedentă, subliniind că nevoile României depășesc simpla rectificare.
Gestionarea bugetelor publice și a fondurilor europene reprezintă un punct de tensiune constant în administrația de stat, influențând direct capacitatea instituțiilor de a răspunde nevoilor cetățenilor. Deciziile privind rectificările bugetare și alocarea resurselor către ministere, precum cel al Sănătății, au un impact direct asupra stabilității serviciilor publice și asupra indicatorilor macroeconomici precum deficitul raportat la PIB.