Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Finanțelor, prima rectificare bugetară din anul 2026. Această decizie vizează direcționarea unor fonduri suplimentare către sectoare critice, inclusiv sănătate, plata pensiilor, servicii sociale și bugetele locale. De asemenea, investițiile publice vor beneficia de resurse semnificative, ajungând la aproximativ 169 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă peste 8% din PIB, conform comunicatului transmis de Ministerul Finanțelor.
Sectorul sănătății va beneficia de o creștere majoră a alocărilor. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este suplimentat cu 3,22 miliarde de lei, dintre care 3,20 miliarde de lei sunt destinate medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale, inclusiv programelor naționale de sănătate și decontării serviciilor spitalicești. Ministerul Sănătății primește suplimentar 774 de milioane de lei, sume care vor acoperi salariile personalului de la serviciile județene de ambulanță și funcționarea UPU/SMURD din spitalele autorităților locale.
Pentru asigurarea stabilității sociale, transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat cresc cu 3,47 miliarde de lei, sumă necesară pentru echilibrarea bugetului de pensii până la sfârșitul anului. Creșterea netă a bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale este de 3,32 miliarde de lei. Totodată, la Ministerul Afacerilor Interne sunt asigurate 550 de milioane de lei pentru pensiile din decembrie, alături de fonduri pentru menținerea capacității operative și încadrarea absolvenților Academiei de Poliție.
Autoritățile locale vor primi suplimentări de 2,81 miliarde de lei, provenite din defalcarea TVA-ului. Din această sumă, 2 miliarde de lei sunt destinate unui mecanism de stingere a plăților restante către furnizori de bunuri, servicii, energie termică și operatori de transport public. Restul fondurilor vor fi direcționate către cheltuieli descentralizate la nivelul județelor și comunelor, acoperind necesarul pentru Programul pentru școli al României, protecția copilului, centrele pentru adulți cu dizabilități și îngrijirea vârstnicilor.
Investițiile publice rămân un pilon central, cu un buget de aproximativ 169 de miliarde de lei, peste 4 miliarde de lei față de programul inițial. Resursele sunt reorientate către finalizarea proiectelor din PNRR și din fonduri europene, alocările pentru componenta de împrumut a PNRR crescând cu aproximativ 2,7 miliarde de lei. Ordonanța permite totodată redistribuirea creditelor neutilizate între programe europene și PNRR, asigurând finanțarea necesară proiectelor aflate în derulare.
Rectificarea este construită menținând ținta de deficit cash de 6,2% din PIB, în condițiile în care la nouă luni deficitul a fost de 3,81% din PIB. Această decizie de consolidare fiscală este esențială pentru menținerea credibilității financiare a României în fața agențiilor de rating. Respectarea acestei traiectorii este vitală pentru accesul la finanțare și pentru evitarea creșterii costurilor de împrumut, care ar reduce resursele disponibile pentru serviciile publice.