Guvernul Luca Niculescu a aprobat vineri prima rectificare bugetară a anului, într-un context economic marcat de o prognoză de scădere a economiei de 0,4%. Această revizuire vine după ce la începutul anului prognoza indicatora o creștere economică de 0,2%. Principalul obiectiv al autorităților este asigurarea finanțării necesare pentru cheltuielile obligatorii, precum salariile, pensiile și dobânzile, într-un moment de mare presiune asupra resurselor de numerar.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Ministerul de Finanțe are nevoie de 70 de miliarde de lei pentru a acoperi cheltuielile în următoarele 8 săptămâni. Această sumă, echivalentă cu 13 miliarde de euro, impune o strategie de ieșire pe piețele externe. Prin menținerea unui deficit bugetar de 6,2% din PIB, guvernul urmărește să deschidă o cale credibilă pentru achiziționarea de obligațiuni la nivel internațional.
Decizia de a apela la piețele externe vizează vânzarea de obligațiuni cu scadențe de la 5 la 10 ani, pentru a reduce presiunea de pe piața internă. Băncile din România, Pilonul II de pensii și investitorii străini nu mai au capacitate suficientă de achiziție a titlurilor de stat în lei. În ultimul an, ponderea investitorilor străini pe titlurile de stat românești în lei a scăzut constant din cauza tensiunilor interne și a riscului de retrogradare de către agențiile de rating.
O altă necesitate critică este refacerea rezervei valutare a BNR, care a suferit o scădere de aproape 5 miliarde de euro în septembrie. Această diminuare a avut loc din cauza intervențiilor Băncii Naționale pentru controlul cursului leu/euro și pentru plata împrumuturilor externe ale Finanțelor care au ajuns la scadență. Din cauza ieșirilor de valută care depășesc intrările de peste un an, piața devine tot mai reticentă față de România.
Costurile de finanțare rămân ridicate, atât pe piața internă, la un nivel de 7,2% pentru titlurile pe 10 ani, cât și pe cea externă, peste 6% pentru euro-obligațiuni. Alexandru Nazare a menționat că, deși costurile au scăzut ușor, România se află într-un echilibru fragil. Respectarea țintei de deficit este considerată esențială pentru menținerea ratingului de țară și pentru garantarea accesului continuu la finanțare externă.
Execuția bugetară pe cash reflectă sumele încasate efectiv și cele plătite, fără a include facturile recunoscute dar neplătite sau cheltuielile încă nefacturate. La nouă luni, deficitul bugetar pe cash a fost de 78 de miliarde de lei, adică 3,81% din PIB. Această cifră reprezintă o scădere de 24 de miliarde de lei față de perioada de nouă luni din 2025, oferind un indicator al fluxului real de numerar al statului.