Fostul premier Ilie Bolojan a reacționat la decizia Guvernului de a aproba prima rectificare bugetară din anul 2026. Acesta a criticat modul în care PSD gestionează situația, susținând că oficialii atacă la televiziune deciziile pe care miniștrii lor le-au adoptat anterior în cadrul ședinței de Guvern. Bolojan a îndemnat actuala administrație să se concentreze pe guvernare efectivă, menționând că nevoile reale ale țării sunt mult mai complexe decât simpla ajustare a bugetului.
Conform declarațiilor sale, ordonanța de urgență privind rectificarea bugetară confirmă starea financiară moștenită de la administrația precedentă. Ilie Bolojan a subliniat că deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB după primele nouă luni, comparativ cu nivelul de 5,31% înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. De asemenea, acesta a evidențiat faptul că investițiile publice au înregistrat o creștere de peste 25 de miliarde de lei față de nivelurile raportate în anul trecut.
Ilie Bolojan a acuzat totodată miniștrii PSD de ratări în gestionarea resurselor alocate ministerelor. Un exemplu menționat de fostul premier este situația Ministerului Sănătății, unde majoritatea sumelor rectificate sunt rezultatul unei gestionări defectuoase. El a susținut că domnul Rogobete nu a reușit să aloce fondurile în funcție de priorități reale și a eșuat în accesarea unor fonduri europene, precum cele din cadrul PNRR și de coeziune, în valoare de 700 de milioane de lei.
Fostul premier a criticat și utilizarea votului de necesitate pentru a aborda urgențe reale, afirmând că fostul guvern nu dispunea de instrumentele necesare pentru a rezolva aceste probleme. El a acuzat PSD de a fi folosit șantajul prin blocarea rectificării bugetare pentru a prezenta deficite care ar fi fost „măsluite”. Bolojan a concluzionat prin îndemnul ca actuala echipă să încerce să guverneze mai bine decât a făcut-o predecesorul său.
Procesul de rectificare a bugetului de stat reprezintă o procedură prin care Guvernul ajustează veniturile și cheltuielile estimate inițial pentru a răspunde unor necesități emergente sau pentru a corecta erori de planificare. Această manevră este adesea necesară pentru a menține echilibrul fiscal și pentru a asigura continuitatea investițiilor publice, însă poate deveni subiect de dispută politică atunci când modificările vizează transferuri de fonduri între ministere sau ajustări ale deficitului.
În contextul acestor decizii, Guvernul a aprobat și alte măsuri, precum majorarea cheltuielilor salariale la Oil Terminal cu 1,75 milioane lei. Totodată, a fost dat aviz pentru organizarea unei mese de protocol pentru 1.000 de persoane, eveniment legat de candidatura României la UIT, o măsură care a generat controverse și a fost refuzată de Bolojan.