Ministrul Mediului, Natalia Intotero, a declarat că măsurile necesare pentru reabilitarea barajului Paltinu nu au fost puse în aplicare până în prezent. Conform afirmațiilor oficialului, recomandările emise în urma unui control efectuat în luna iunie 2026 nu au fost respectate de autorități. Situația a fost discutată în cadrul unei întâlniri interinstituționale care a implicat și reprezentanți ai Consiliului Județean pentru a gestiona riscurile de aprovizionare cu apă.
În cadrul unei conferințe de presă, Natalia Intotero a subliniat că intervențiile pentru reabilitarea infrastructurii au rămas doar la stadiul de documente oficiale. Pentru a asigura o supraveghere strictă a procesului, a fost desemnată Olimpia Negru, în calitate de director general Ape, pentru a conduce un grup de lucru specializat. Această echipă va avea sarcina de a întocmi un raport detaliat privind progresele realizate la o frecvență de o dată la două săptămâni.
Problema barajului Paltinu este strâns legată de necesitatea creării unei surse alternative de apă pentru județul Prahova. Natalia Intotero a precizat că, în primăvara acestui an, Consiliul Județean Prahova a beneficiat de o sumă de 32 de milioane de lei din fondul de rezervă pentru acest scop. Această investiție este esențială, deoarece lucrările de reabilitare la baraj pot începe în siguranță doar după ce noua sursă de apă va fi complet funcțională.
Președintele Consiliului Județean Prahova a oferit asigurări că sursa alternativă de apă va fi gata de utilizare până la finalul anului 2027. Până la acest moment, autoritățile vor monitoriza constant situația barajului pentru a preveni noi crize. Obiectivul principal al acestui plan este de a proteja cetățenii care depind de acest baraj și de a evita repetarea incidentelor de aprovizionare care au avut loc în anul 2025.
Ministerul Mediului și autoritățile locale urmăresc ca intervențiile tehnice de la baraj să nu afecteze furnizarea apei către populație. Planificarea lucrărilor este condiționată de finalizarea proiectului de sursă alternativă, astfel încât riscurile de secetă sau de lipsă de apă să fie eliminate. Monitorizarea constantă prin intermediul grupului de lucru condus de Olimpia Negru reprezintă mecanismul de control stabilit pentru a garanta respectarea termenelor și a procedurilor de reabilitare.
Gestionarea infrastructurii hidrografice și a resurselor de apă reprezintă un aspect critic pentru stabilitatea economică și socială a regiunilor afectate de fluctuații de aprovizionare. Deciziile privind alocarea fondurilor de rezervă și implementarea proiectelor de siguranță a apei sunt procese administrative complexe care vizează prevenirea unor crizi de mediu și de consum. În România, aceste intervenții sunt coordonate între ministere și administrațiile județene pentru a asigura continuitatea serviciilor esențiale.