Ministerul Finanțelor a început procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027, etapă în care vor fi identificate proiectele și programele care nu vor mai primi finanțare. Ministrul Alexandru Nazare a precizat că până pe 11 noiembrie trebuie clarificate aceste decizii privind renunțarea la anumite alocări. Procesul de construcție a bugetului vizează și estimările pentru perioada 2028-2030, punând accent pe capacitatea reală de finanțare a statului.
În prezent, 49 dintre cei 56 de ordonatori principali de credite finanțați integral din bugetul de stat au transmis propunerile privind limitele de cheltuieli. Alexandru Nazare a menționat că datele referitoare la investiții, fonduri europene, cheltuieli de personal și programe bugetare sunt încă în curs de completare. Ministrul a solicitat finalizarea și transmiterea propunerilor restante până luni, 9 noiembrie, pentru a putea continua verificările.
Pentru a asigura o analiză transparentă, autoritățile utilizează noua platformă informatică eBuget NG, un sistem realizat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această digitalizare permite Ministerului Finanțelor să analizeze justificările programelor și necesarul pentru investiții în funcție de resursele disponibile. Noua platformă va ajuta la fundamentarea deciziilor, permițând verificarea obligațiilor deja asumate și a costurilor necesare pentru continuarea proiectelor actuale.
Construcția unui buget credibil pentru anul 2027 este considerată esențială pentru evaluările agențiilor de rating de la începutul anului viitor. Alexandru Nazare a subliniat că respectarea disciplinei bugetare poate crea condițiile necesare pentru îmbunătățirea perspectivei de la negativă la stabilă. Obiectivul principal este ca bugetul să fie construit pe baza unor estimate de venituri realiste, respectând în același timp traiectoria de reducere a deficitului bugetar.
Reducerea deficitului bugetar este vizată și pentru a îmbunătăți condițiile de finanțare pentru companiile private din economie. Conform ministrului, atunci când statul se împrumută masiv, acesta absoarbe resurse care ar putea fi folosite pentru investiții private, menținând presiunea asupra costului banilor. Consolidarea credibilă a bugetului ar putea diminua această presiune, lăsând mai mult spațiu pentru dezvoltarea companiilor prin acces la finanțare.
Procesul de planificare bugetară în România urmează reguli stricte de consolidare fiscală, menite să mențină stabilitatea macroeconomică. Deciziile privind limitele de cheltuieli sunt fundamentate pe raportul dintre veniturile estimate și obligațiile de plată ale statului. Această abordare este crucială pentru menținerea încrederii investitorilor și pentru gestionarea sustenabilă a datoriei publice în raport cu obiectivele de deficit impuse de normele europene.