Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat vineri că Ministerul Finanțelor lucrează la un raport detaliat privind situația bugetară a României. Acest document, solicitat de PSD, va oferi o imagine clară asupra tuturor obligațiilor financiare ale statului, indiferent dacă acestea sunt recente sau provin din perioade anterioare. Procesul de elaborare a acestui inventar al obligațiilor structurale este considerat de către ministru drept o măsură legitimă pentru noul guvern.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a insistat asupra necesității unei transparențe totale privind obligațiile financiare rămase din perioada guvernării conduse de Ilie Bolojan. Acesta a solicitat organizarea unei a doua rectificări bugetare la jumătatea lunii noiembrie, imediat după publicarea prognozei oficiale a Comisiei Europene și a rapoartelor INS. Grindeanu subliniază că este crucial să fie prezentate toate facturile restante, de la rambursări de TVA la compensări la energie sau lucrări de investiții.
Conform declarațiilor președintelui PSD, rectificarea din noiembrie trebuie să pună în relație deficitul cash, reprezentând banii plătiți efectiv, cu deficitul ESA, care reflectă cheltuielile recunoscute contabil conform metodologiei europene. Grindeanu avertizează că un deficit cash mai mic nu indică automat o îmbunătățire a situației financiare a statului. El susține că facturile neplătite nu reprezintă economii și că este necesar ca toți românii să știe exact de unde pleacă finanțele publice.
Alexandru Nazare a menționat că relația de colaborare cu PSD este foarte bună, existând un dialog constant la nivel de miniștri și la nivel de prim-ministru. Ministrul a invocat aprobarea rectificării bugetare din ședința de vineri ca dovadă a acestui dialog. El a explicat necesitatea de a avea un inventar al obligațiilor de orice natură pentru a asigura o imagine clară asupra datoriilor României în momentul investiturii guvernului.
Sorin Grindeanu a semnalat că datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză indică efecte economice negative, precum o scădere estimată a economiei cu 0,4% în 2026. De asemenea, se prevede o scădere a producției industriale cu 3,3% și o diminuare a puterii de cumpărare a salariului mediu net cu 3,3%, valoare descrisă ca fiind cea mai mare scădere de după criza financiară. Liderul social-democrat a criticat faptul că reformele promise nu s-au materializat.
Situația financiară și gestionarea resurselor publice rămân subiecte sensibile în contextul unor decizii administrative recente, precum eliberarea din funcție a 32 de prefecți și a 20 de subprefecți la nivel național. Tensiunile privind plata obligațiilor și stabilitatea economică sunt accentuate de prognozele care indică o contracție a economiei și o inflație mai mare, influențând direct puterea de cumpărare a cetățenilor și a companiilor din România.