Ministrul de Finanțe, Nazare, a avertizat că respectarea țintei de deficit bugetar de 6,2% din PIB depinde direct de încasarea la timp a banilor din PNRR. Această situație apare în contextul în care ultimul trimestru al anului este considerat decisiv pentru îndeplinirea angajamentelor bugetare ale statului. Guvernul trebuie să asigure continuitatea plăților pentru diverse investiții, inclusiv pentru proiectele care sunt finanțate prin intermediul fondurilor europene disponibile.
Datele prezentate de ministru indică faptul că deficitul bugetar a ajuns la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026. Această cifră reprezintă o îmbunătățire față de nivelul de 5,31% înregistrat în perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, deficitul a fost de 78,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă cu aproximativ 24 de miliarde de lei mai puțin decât în primele nouă luni ale anului 2025.
Evoluția veniturilor și cheltuielilor arată o direcție de control, veniturile bugetare crescând cu 11,9% în primele nouă luni, în timp ce cheltuieltile au avansat cu 5,5%. Investițiile publice au ajuns la un total de 107,77 miliarde de lei, o creștere de peste 25 de miliarde de lei față de anul trecut. Aproximativ 70% din aceste investiții au fost susținute prin fonduri europene, inclusiv prin mecanismele PNRR.
Încasarea fondurilor este critică deoarece statul a plătit deja anumite componente ale proiectelor finanțate prin PNRR și are nevoie de rambursarea sumelor. România a depus toate cele șase cereri de plată, ultima fiind trimisă la 30 septembrie 2026, însă cererile numărul 5 și 6 sunt încă în evaluarea Comisiei Europene. Până în prezent, România a încasat 13,27 miliarde de euro din PNRR, ceea ce reprezintă circa 66% din alocarea totală.
Presiunile asupra bugetului rămân ridicate din cauza mai multor categorii de cheltuieli care trebuie gestionate în ultimele luni ale anului. Printre acestea se numără investițiile publice, dobânzile aferente datoriei de stat, cheltuielile din sectorul sănătății și obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie. Controlul acestor fluxuri de bani este esențial pentru a menține obiectivul de deficit stabilit prin prima rectificare bugetară.
În mod obișnuit, finalul anului concentrează o parte importantă din volumul plăților publice, reprezentând între 15% și 20% din totalul anual. Din acest motiv, ritmul încasării fondurilor europene și gestionarea riguroasă a cheltuielilor devin elemente vitale pentru stabilitatea fiscală. Obiectivul de 6,2% din PIB rămâne pilonul central pe care a fost construit proiectul de rectificare bugetară de către Ministerul Finanțelor.