Procesul de stabilire a salariului minim pe economie pentru anul 2027 urmează să înceapă în perioada următoare, prin intermediul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Această reuniune va fi organizată după ce premierul Luca Niculescu a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții celor cinci confederații sindicale. Obiectivul principal al discuțiilor va fi determinarea noii valori a salariului minim, pornind de la propunerea Ministerului Muncii și de la analizele efectuate de partenerii sociali.
Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), a declarat că discuțiile vor include o agendă de lucru formată din 13 puncte, axată pe problemele pieței muncii. Printre prioritățile menționate se numără și o regândire a fiscalității pe muncă, având în vedere povara fiscală excesivă aplicată salariilor mici. Sindicatele au primit deja punctul de vedere al Ministerului Muncii și analiza realizată în baza legislației naționale, urmând ca marți să prezinte propria analiză privind impactul majorizării asupra companiilor.
Liderul BNS a subliniat că stabilirea salariului minim trebuie să respecte mecanismul prevăzut de legislația națională, care se bazează pe Directiva europeană privind salariile minime adecvate. Acesta impune utilizarea unor indicatori publici și a unei formule predictibile, evitând deciziile care depind de conjunctura politică de la fiecare guvern. Ministerul Muncii are obligația de a realiza, în fiecare toamnă, o predeterminare a valorii salariului minim, utilizând datele furnizate de instituțiile de prognoză.
În ceea ce privește poziția patronatelor, Dumitru Costin a menționat că organizațiile patronale s-au opus constant majorărilor salariului minim. Totuși, sindicatele solicită ca aceste poziții să fie susținute prin argumente și analize concrete, nu doar prin declarații publice. BNS va prezenta în curând impactul asupra mediului de afaceri al unei creșteri a salariului minim de la 1 ianuarie 2027, așteptând de la patronate o contraanaliză detaliată.
Un alt subiect major vizează noua Lege a salarizării din sectorul bugetar, procesul de elaborare putând dura până la șase luni. Din acest motiv, aplicarea noii legislații nu ar putea începe înainte de jumătatea anului 2027, ceea ce ar însemna că reforma nu va genera presiuni imediate asupra bugetului de stat. Sindicatele solicită Guvernului adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru a obliga ordonatorii de credite să transmită date detaliate despre structura veniturilor, inclusiv sporuri și bonusuri.
Deciziile privind salariul minim și reforma salarizării au loc într-un context economic marcat de variații ale costurilor de producție. Recent, indicele PMI pentru sectorul manufacturier al BCR România s-a situat la 48,7 în octombrie, revenind în zona de contracție, în timp ce costurile de producție au înregistrat creșteri. Aceste dinamici economice pot influența direct capacitatea companiilor de a absorbi eventualele majorări salariale propuse de partenerii sociali pentru anul 2027.