Noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a prezentat o analiză privind fondurile europene pe care România le va încasca efectiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În cadrul unei conferințe, acesta a recunoscut că situația actuală nu este deloc optimistă, subliniind că o parte semnificativă din resurse este pusă în pericol. Analiza vizează diferența dintre alocările inițiale și sumele care pot fi recuperate după îndeplinirea jaloanelor și țintelor impuse de Comisia Europeană.
Inițial, România avea alocate prin PNRR fonduri europene în valoare de 29,2 miliarde de euro, structurate astfel: 14,2 miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. În urma a trei renegocieri desfășurate între România și Comisia Europeană, alocarea totală a fost redusă la 20,1 miliarde de euro. Din această sumă actualizată, 13,6 miliarde de euro reprezintă granturi, în timp ce restul de 6,5 miliarde de euro sunt împrumuturi.
Până în acest moment, România a reușit să atragă 13,27 miliarde de euro prin cadrul PNRR. Mai sunt așteptate încă 6,4 miliarde de euro, care urmează să fie eliberate prin două cereri de plată specifice. Cererea numărul 5 are o valoare de 2,08 miliarde de euro, iar cererea numărul 6 este mult mai mare, având o valoare de 4,35 miliarde de euro. Totuși, pe baza jaloanelor și a țintelor îndeplinite până acum, România își asigură doar 3 miliarde de euro din acest rest.
Restul de 3,4 miliarde de euro se află într-o zonă de suspendare, cuprinzând aproximativ 1,7 miliarde de euro sub formă de împrumut și restul în granturi. Conform unor estimări neoficiale, România ar putea pierde circa 2,4 miliarde de euro din cauza neîndeplinirii anumitor ținte și jaloane. Printre cele mai mari pierderi estimate se numără cele aferente legii salarizării bugetarilor și decarbonizării, care însumează aproximativ 1 miliard de euro. Alte pierderi pot fi cauzate de documente justificative lipsă, de exemplu de la Ministerul Dezvoltării.
În total, există 38 de ținte și jaloane care se află sub risc de pierdere totală sau parțială. Acestea sunt distribuite între cele două cereri de plată rămase: 6 ținte pentru cererea 5 și 32 de ținte pentru cererea 6. Pentru a încerca recuperarea a aproximativ 1 miliard de euro din suma suspendată, România va avea la dispoziție o fereastră de două luni, începând de la finalul lunii noiembrie 2026. În martie 2027, Comisia Europeană ar urma să transmită decizia finală privind sumele pierdute.
Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă instrumentul principal de finanțare prin care statele membre ale Uniunii Europene accesează fonduri pentru modernizarea economiilor și susținerea tranziției verzi. Acesta funcționează pe baza unor reforme structurale și a unor investiții specifice, unde plata banelor este condiționată de atingerea unor obiective riguroase. În România, gestionarea acestor fonduri este critică pentru implementarea proiectelor de infrastructură și digitalizare prevăzute în cadrul programului european.