Europarlamentarul Siegfried Mureșan a criticat dur capacitatea actualei componențe a Guvernului de a negocia cu reprezentanții Comisiei Europene finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Conform declarațiilor sale, liderii guvernamentali demonstrează o lipsă de competență, de experiență și de credibilitate în procesul de obținere a fondurilor europene. Siegfried Mureșan a subliniat că această etapă de negociere este crucială pentru securizarea resurselor necesare pentru România.
Siegfried Mureșan a punctat faptul că Guvernul Bolojan a reușit să finalizeze și să transmită la timp Comisiei Europene ultimele două cereri de plată din cadrul PNRR. Această realizare a permis trecerea la etapa de evaluare a jaloanelor și la dialogul tehnic cu Comisia Europeană. Europarlamentarul a menționat că, în perioada anterioară, miniștrii cunoșteau foarte bine programul, reformele și jaloanele, ceea ce ar fi facilitat gestionarea acestor negocieri finale în interesul țării.
Fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a solicitat noilor guvernanți să depună eforturi pentru a obține dovezile necesare în cadrul discuțiilor de la Bruxelles. Dragoș Pîslaru a observat că situația actuală nu este optimistă, menționând că o sumă de 3,4 miliarde de euro din cererile de plată numărul 5 și 6 este pusă sub semnul întrebării. Acesta a cerut echipei guvernamentale să muncească efectiv pentru a evita pierderile financiare.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a avertizat că România riscă suspendarea temporară a sumei de 3,4 miliarde de euro aferente ultimelor două cereri de plată. Din totalul de 6,4 miliarde de euro rămase în cererile cinci și șase, un miliard de euro a fost deja pierdut din cauza neîndeplinirii unor jaloane politice, precum legea salarizării. Statul român ar urma să primească inițial aproape trei miliarde de euro din suma totală prevăzută.
Miza actuală pentru România este de 5,5 miliarde de euro sub formă de granturi. Din această sumă, trei miliarde de euro sunt considerate sigure, în timp ce restul de 2,5 miliarde de euro trebuie obținut prin negocieri intense până la data de 20 noiembrie 2026. Procesul de raportare a îndeplinirii jaloanelor se bazează pe semnăturile asumate de reprezentanții ministerelor de linie, deși echipele tehnice au rămas neschimbate în acest proces.
Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă instrumentul principal prin care România accesează fonduri europene pentru modernizarea economiei și a infrastructurii. Aceste resurse sunt esențiale pentru implementarea reformelor structurale și pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare pe termen lung. Succesul negocierilor cu Comisia Europeană determină volumul de capital care poate fi injectat în proiectele naționale de investiții și în serviciile publice.