Ilie Bolojan, liderul PNL și fost premier, a adus critici la adresa noului Guvern, concentrându-se pe deciziile privind taxele și gestionarea fondurilor europene. În cadrul unei întâlniri, acesta a pus la îndelete sub semnul întrebării direcția politicii fiscale actuale, comparând măsurile de creștere a TVA-ului cu promisiunile de reducere. Bolojan a subliniat discrepanțele dintre declarațiile politice și acțiunile concrete ale actualei administrații în ceea ce privește impozitarea cetățenilor.
În ceea ce privește politicile de taxare, Ilie Bolojan a menționat că creșterea TVA-ului a fost un subiect criticat constant în trecut. Acesta a întrebat retoric dacă noul Guvern are intenții reale de a reduce această taxă, sugerând că actuala conducere a criticat deciziile anterioare fără a propune alternative clare. Fostul premier a ridicat, de asemenea, problema impozitelor pe proprietate, afirmând că rezultatele de la finalul anului vor arăta dacă promisiunile de reducere au fost reale sau dacă au fost doar tactici electorale.
Un punct central al criticilor a fost legat de Legea salarizării în sectorul public, care nu a fost votată în perioada verii. Ilie Bolojan a declarat că, prin nevotarea acestei legi, România a pierdut 770 de milioane de euro din fondurile Uniunii Europene. El a observat o contradicție în comportamentul unor politicieni care acum susțin că votarea legii este o prioritate până la finalul anului, întrebându-se dacă aceștia au mințit publicul în vară sau o fac în prezent.
Referitor la mecanismul legii salarizării, Ilie Bolojan a explicat logica din spatele propunerii pentru a evita creșterea inegalităților sociale. Conform explicațiilor sale, legea vizează evitarea creșterii salariilor pentru cei care au deja venituri mult mai mari, concentrându-se pe o majorare mai substanțială pentru persoanele cu salarii mici. El a argumentat că simpla indexare a salariilor ar duce la amplificarea diferențelor dintre categoriile de venituri din sectorul public.
Discuțiile privind impozitul pe proprietate și reformele fiscale reprezintă subiecte sensibile în administrația publică, fiind esențiale pentru stabilitatea bugetară. În România, aceste măsuri sunt monitorizate constant, deoarece modificările taxelor pe bunuri și proprietăți au un impact direct asupra bugetelor locale și asupra nivelului de consum al populației. Deciziile privind structura impozitării influențează modul în care statul colectează resurse pentru serviciile publice și pentru dezvoltarea infrastructurii naționale.