Președintele Nicușor Dan a oferit detalii despre procesul de nominalizare a prim-ministrilor și despre condițiile impuse acestora în perioada de criză politică. Șeful statului a explicat că, în cazul guvernului condus de Luca Niculescu, nu a impus o condiție specifică privind reducerea cotei de TVA. Această decizie a fost luată deoarece existau deja prea multe constrângeri pentru ieșirea din criza politică, iar Nicușor Dan a impus o singură condiție, care nu a fost legată de AUR.
În ceea ce privește experiența anterioară cu guvernul condus de Ilie Bolojan, Nicușor Dan a precizat că a negociat timp de aproximativ 2-3 săptămâni înainte de nominalizare. În acest interval, președintele a urmărit obținerea unui angajament ferm prin care să garanteze că TVA-ul nu va crește. Totuși, Nicușor Dan a subliniat că, în ciuda acestui acord inițial, după nominalizarea lui Ilie Bolojan, taxa a fost în final majorată. Președintele a recunoscut că nu a reacționat imediat la această schimbare fiscală din cauza presiunii exercitate de piețele financiare.
Ilie Bolojan a dezvăluit că în anul 2025 a fost dispus să renunțe la funcția de prim-ministru după ce propunerile sale de redresare economică nu au fost acceptate de partidele din coaliție. Aceste măsuri erau necesare pentru gestionarea unui deficit bugetar de 9,3%. Bolojan a menționat că a avut discuții în mai multe runde cu liderii partidelor politice, inclusiv cu președintele României de față. El a explicat că a studiat pachete de soluții de la economiști și modele din alte țări pentru a evita o situație complicată pentru România.
Fostul premier a susținut că propunerile sale au devenit, în final, baza programului de guvernare după ce partenerii politici au acceptat să le implementeze. Deși a fost întrebat dacă pachetul de măsuri condiționat pentru acceptarea postului a inclus majorarea TVA, Ilie Bolojan a refuzat să ofere un răspuns direct, preferând să amâne discuția pe acest subiect. El a justificat însă necesitatea măsurilor fiscale de urgență prin necesitatea de a corecta deficitul și de a evita riscul suspendării fondurilor europene, argumentând că reformele administrative nu puteau fi realizate rapid.
Ilie Bolojan a recunoscut că înțelege faptul că majorarea TVA a fost o măsură care nu a fost bună pentru economie. El a argumentat că decizia a fost impusă de urgența de a crește veniturile statului, comparând situația actuală cu dificultățile pe care le întâmpină și guvernul de față în încercarea de a reduce taxele. Liderul a susținut că restructurarea companiilor de stat sau reforma administrației ar fi durat mult prea mult în contextul crizei bugetare prin care trecea țara.
În contextul actual al administrației publice, deciziile privind taxele și deficitul bugetar rămân subiecte sensibile pentru economia românească. Gestionarea deficitului este strâns legată de respectarea cerințelor europene pentru accesarea fondurilor de dezvoltare. Tensiunile dintre decidenții politici privind nivelul TVA-ului reflectă dificultatea de a echilibra necesitățile de venit ale bugetului de stat cu protecția puterii de cumpărare a cetățenilor.