Imagini surprinse în dimineața zilei la Galați arată cum suprafața Dunării pare că dă în clocot, fiind acoperită de nori de abur. Fenomenul, cunoscut în rândul marinarilor sub denumirea de „fierberea Dunării”, apare în perioadele de toamnă, atunci când temperaturile scăzute de afară intră în contact cu apa fluviului. Acest spectacol vizual transformă suprafața apei într-un fel de cazan uriaș, generând vălătuci de abur care se ridică spre cer.
Cauza acestui efect vizual constă în diferența semnificativă dintre temperatura apei și cea a aerului de deasupra acesteia. În momentul în care au fost realizate fotografiile, la ora 6:00, temperatura aerului era de aproximativ -2 grade Celsius, în timp ce apa Dunării menținea o temperatură de circa 12 grade. Această căldură reziduală a apei provoacă evaporarea, iar vaporii care urcă întâlnesc aerul rece, transformându-se imediat în picături fine de ceață.
Localnicul George Nica a documentat acest fenomen prin fotografii, surprinzând și zonele de pe mal acoperite de ceața densă. Acesta a descris momentul ca fiind unul în care Dunărea pare să respire, menționând că apa păstra căldura în timp ce aerul to autumnal a adus frigul. Imaginile surprind modul în care orașul Galați se transformă sub influența acestor schimbări bruște de temperatură care au loc la răsărit.
Deși termenul de „fierbere” sugerează o activitate termică intensă, apa nu clocotește propriu-zis, ci este doar un efect optic. Totuși, prezența unei ceață dense poate avea implicații practice pentru navigație, reducând vizibilitatea pe fluviu. În trecut, astfel de condiții de circulație erau problematice, însă în prezent, navele sunt dotate cu echipamente moderne care permit navigatorilor să monitorizeze traficul și să identifice obstacolele chiar și în vizibilitate redusă.
Fenomenul este cel mai vizibil în primele ore ale dimineții, înainte ca lumina soarelui să înceapă să încălzească atmosfera. „Fierberea Dunării” se manifestă constant în perioadele în care apa își păstrează căldura acumulată, în timp ce aerul se răcește puternic în timpul nopții. Această interacțiune termică între mediul lichid și cel gazos este responsabilă pentru apariția norilor albi care plutesc deasupra nivelului fluviului.
Fenomenele meteorologice de tip ceață de evaporare sunt comune în zonele de contact între mase de aer cu temperaturi diferite și suprafețe de apă sau sol. În zonele fluviale, acest proces este accelerat de capacitatea apei de a reține căldura mai mult timp decât aerul din jur. Astfel, diferențele termice extreme dintre suprafața apei și stratul de aer imediat de deasupra acesteia generează vizibilul abur.