România trebuie să prioritizeze refinanțarea datoriei publice, nu doar reducerea deficitului bugetar, conform avertismentului transmis de Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR). În cadrul conferinței Banking Forum 2026, acesta a subliniat că necesarul brut de finanțare pentru acest an este de aproximativ 278,5 miliarde de lei. Această sumă include atât ținta de deficit de 6,2% din PIB, de 127 de miliarde de lei, cât și refinanțarea datoriei, care reprezintă 150 de miliarde de lei.
Cristian Popa a explicat faptul că datoria publică a țării nu mai este mică și necesită o rostogolire continuă. El a semnalat că există o tendință de a privi deficitul doar ca pe o problemă contabilă, ignorând fluxul de cash-flow de la Ministerul de Finanțe. Reprezentantul BNR a menționat că o mare greșeală este concentrarea exclusivă pe finanțarea deficitului, uitând de împrumuturile care ajung la maturitate. El a citat un exemplu recent: în luna septembrie, au existat scadențe de 2,5 miliarde euro pentru eurobonduri care au trebuit finanțate prin noi împrumuturi.
Utilizarea rezervelor internaționale pentru plata datoriilor denominate în valută poate genera riscuri economice semnificative. Cristian Popa a indicat faptul că, în luna septembrie, aproximativ 2.684 milioane euro au ieșit din rezerva internațională pentru plata ratelor și dobânzilor datoriei publice. Aceste ieșiri de capital pot cauza presiuni pe cursul de schimb și pot scădea încrederea investitorilor. Deși refinanțarea din rezerve poate fi o soluție temporară, menținerea unor diferențe mari în timp poate atrage costuri economice și o lipsă de credibilitate în fața pieței.
Problema scadențelor mari a fost ilustrată prin evenimentul de la sfârșitul lunii octombrie, când o datorie de 15 miliarde de lei, reprezentând 0,75% din PIB, a ajuns la maturitate. Cristian Popa a observat că această sumă a fost considerabilă într-o lună în care ținta de emisiuni de titluri de stat era de doar 8 miliarde de lei. Acesta a insistat pe necesitatea unei moderații în cheltuielile bugetare, inclusiv pentru pensii și salarii, pentru a evita împotmolirea consolidării fiscale. El a comparat procesul economic cu un maraton, nu cu un sprint.
Contextul internațional actual aduce provocări suplimentare din cauza creșterii cererii de capital pentru investiții în inteligență artificială, centre de date și costuri de înarmare. Cristian Popa a amintit de criza de balanță de plăți din anul 2008, când datoria publică era de doar 20% din PIB, subliniind importanța vigilenței. El a menționat că menținerea ratingului de investment grade este o realizare, însă bătălia pentru credibilitatea în fața investitorilor internaționali continuă să fie dificilă și necesită respectarea tuturor țintelor asumate.
Consolidarea fiscală este un proces de ajustare a bugetului de stat pentru a reduce deficitul și a menține datoria într-limită. În România, acest proces implică monitorizarea strictă a cheltuielilor publice și a capacității de a acoperi atât deficitul anual, cât și împrumuturile vechi care expiră. Deciziile privind nivelul cheltuielilor pentru salarii și pensii sunt elemente centrale în gestionarea stabilității financiare pe termen lung a țării.