Economia României ar putea intra într-o perioadă de scădere, cu o contracție a PIB-ului de până la 1% în cursul acestui an, conform unei analize prezentate de Adrian Codirlașu. Președintele CFA România a oferit aceste perspective în cadrul evenimentului Banking Forum, organizat de Financial Intelligence, subliniind că riscul de recesiune rămâne prezent și pentru anul viitor. Estimările sale indică o perioadă de instabilitate care ar putea afecta indicatorii macroeconomici pe termen lung.
Analiza lui Adrian Codirlașu indică faptul că perspectivele de creștere pentru anul viitor sunt extrem de limitate, situându-se între 0% și 0,5%. Acesta a menționat că, istoric vorbind, atunci când România a intrat în recesiune, această perioadă nu a fost limitată la un singur an, ci a durat cel puțin doi ani. Din acest motiv, riscurile de recesiune sunt menținute și pentru anul viitor, deși situația ar putea fi ușor mai puțin severă decât cea actuală.
Factorii care determină aceste prognoze negative includ reducerea producției de energie și evoluția consumului intern. Adrian Codirlașu a explicat că oprirea centralei de la Cernavodă duce la importuri, ceea ce scade producția și afectează exportul net, două componente esențiale ale PIB-ului. Pe lângă aceste probleme de producție, evoluția consumului de bunuri și, în special, a serviciilor, nu oferă semne de creștere, ceea ce duce la așteptarea unei recesiuni ușoare de aproximativ 1%.
Presiunea asupra economiei este amplificată de mediul extern dificil și de necesitatea de a finanța deficitul bugetar. Adrian Codirlașu a avertizat că un deficit mare implică un risc macroeconomic major, depinzând de capacitatea pieței externe de a finanța statul. El a amintit exemplul anului 2008, când România a intrat în criză având doar 12% datorie publică în PIB, din cauza scadențelor de datorie publică și privată care au dus la intervenția Fondului Monetar.
Inflația este influențată direct de prețurile energiei, de la electricitate la gaz metan și petrol. Adrian Codirlașu a observat o recreștere a inflației, menționând că prețul gazului metan în Europa a ajuns la cel mai înalt nivel din 2022, de când a început războiul din Ucraina. În același timp, petrolul Brent se tranzacționează în jur de 112-113 dolari pe baril, iar orice escaladare a conflictelor ar putea împinge prețurile și mai sus.
Contextul economic general este marcat de revizuiri downward ale prognozelor oficiale. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție a economiei de 0,4%, o cifră care reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de prognoza anterioară, care anticipa o creștere de 0,1%. Această tendință confirmă îngrijorările privind stabilitatea economică a țării în perioada următoare.