Sectorul construcțiilor din România se confruntă cu o situație critică din cauza datoriilor masive pe care statul le are față de companii. Cristian Erbașu, directorul general al Construcții Erbașu, a avertizat vineri la Sinaia că zeci de mii de muncitori ar putea pierde locurile de muncă. În același timp, există riscul ca salariile angajaților să fie reduse dacă situația financiară a firmelor nu se va redresa rapid.
Datoria acumulată pe contractele din cadrul PNRR depășește un miliard de euro, conform statisticilor prelate de reprezentantul sectorului. Deși s-a înregistrat o scădere a restanțelor față de luna septembrie, sumele rămase sunt încă extrem de mari pentru companii. Pe lângă fondurile europene, există datorii semnificative și pe alte proiecte, precum Saligny, sau la nivelul autorităților locale, ceea ce afectează grav lichiditatea firmelor.
Lipsa de predictibilitate reprezintă o problemă majoră pentru constructorii români în următoarele șase luni. Aceștia nu au certitudini privind încasarea facturilor restante, dar nici privind continuarea contractelor deja semnate. Cristian Erbașu a subliniat că numărul insolvențelor în acest domeniu s-a dublat, pe măsură ce companiile au trecut de la o perioadă de lucru intensă la un blocaj contractual și financiar.
Companiile se trezesc cu datorii către furnizori, bănci și chiar către angajați, în urma unor investiții sau achiziții efectuate anterior. Această presiune financiară va obliga firmele să elibereze o parte foarte mare din personal pentru a supraviețui. În unele cazuri, vor fi necesare concedieri în masă, iar companiile care vor reuși să rămână active vor trebui să decidă dacă pot menține nivelul actual al salariilor.
Problema lipsei de continuitate între proiecte a fost semnalată de mai mult de un an de către reprezentanții sectorului. Cristian Erbașu a menționat că, deși PNRR a fost benefic, nu au fost pregătite proiecte viitoare pentru a asigura tranziția după finalizarea acestora. Există companii cu sute sau mii de angajați care nu mai au proiecte de finalizat, fiind lăsați fără activitate după termenul de august.
Această criză de tranziție amintește de situația din anul 2016, când finalizarea exercițiului pe Fondul de coeziune a lăsat un vid de lucrări. Atunci, până când noile proiecte au fost amorsate, a durat aproximativ 2 sau 3 ani. În prezent, lipsa unor planuri de dezvoltare clare, precum cele de la POS sau Programul Operațional de Sănătate, accentuează incertitudinea în sectorul construcțiilor.