Sectorul construcțiilor din România traversează o perioadă de instabilitate economică severă, fiind amenințat de un val de concedieri masive și de creșterea numărului de insolvențe. Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), a avertizat că numărul firmelor aflate în insolvență s-a dublat recent. Această situație apare pe fondul încetinirii proiectelor finanțate prin PNRR și al dificultăților financiare cu care se confruntă companiile din domeniu.
Situația financiară a constructorilor s-a deteriorat semnificativ după o perioadă de activitate intensă, susținută de fondurile europene. În prezent, multe firme dețin datorii către furnizori, bănci și chiar către propriii angajați, în timp ce ritmul contractelor scade. Cristian Erbașu estimează că, dacă acest context nu se schimbă, în perioada următoare ar putea fi disponibilizate zeci de mii de persoane. Unele companii ar putea ajunge chiar până la suspendarea completă a activității.
Presiunea asupra costurilor salariale reprezintă un alt factor critic pentru supraviețuirea firmelor. Deși majorarea salariului minim este considerată o necesitate pentru angajați, președintele FPSC a subliniat că aceasta devine o imposibilitate pentru multe companii. În condițiile în care firmele au facturi neîncasate și datorii acumulate, orice creștere suplimentară a cheltuielilor poate duce la reduceri salariale. Constructorii nu mai au resursele necesare pentru a susține nivelul actual al veniturilor angajaților.
O problemă majoră este reprezentată de sumele pe care constructorii trebuie să le recupereze, valoarea acestora depășind un miliard de euro pentru proiectele din cadrul PNRR. Există restante și pentru alte programe de investiții, precum Anghel Saligny, iar autoritățile locale au obligații de plată către companiile care au executat lucrările. Lipsa predictibilității privind momentul încasării facturilor și incertitudinea legată de continuarea proiectelor contractate reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru sector în următoarele șase luni.
Tranziția de la proiectele finanțate prin PNRR către noi programe de investiții este marcată de o lipsă de pregătire din partea autorităților. Cristian Erbașu a amintit că în anul 2016, trecerea de la un exercițiu financiar european la următorul a durat aproximativ doi-trei ani până la relansarea lucrărilor. Această perioadă de pauză poate genera un blocaj economic major, deoarece firmele care și-au extins activitatea pentru a respecta termenele de execuție se confruntă acum cu o lipsă de continuitate.
Evoluția sectorului construcțiilor este strâns legată de gestionarea fondurilor europene și de capacitatea statului de a asigura fluxul de plăți. În trecut, perioadele de tranziție între programele de finanțare au creat goluri de investiții care au afectat stabilitatea pieței muncii. Dacă nu se vor asigura noi proiecte de investiții și nu se vor recupera miliardele de euro restante, întregul ecosistem economic, inclusiv furnizorii, va resimți impactul acestui blocaj.