Cabinetele și clinicile stomatologice din România accelerează procesul de tranziție digitală prin adoptarea unor tehnologii noi, însă există un decalaj între dorința de modernizare și utilizarea efectivă a datelor de business. Conform cercetării ADOM Dental Software Insights, publicate de Asociația Dental Office Managers (ADOM), medicii și managerii își doresc integrarea inteligenței artificiale în fluxul de lucru, dar nu folosesc suficient indicatorii digitali pentru a menține relația cu pacienții existenți.
Datele colectate de asociație arată că 54,4% dintre participanți își doresc funcționalități bazate pe inteligența artificială pentru a primi analize avansate și recomandări clinice sau operaționale. În același timp, 47,8% dintre respondenți vizează automatizarea comunicării directe cu pacienții. Totuși, utilizarea sistemelor informatice rămâne limitată la activități de bază, deoarece modulele de agendă și programări sunt utilizate de 96,7% dintre participanți, în timp ce gestionarea electronică a planurilor de tratament este realizată de 68,9%.
Analiza indicatorilor strategici relevă o slăbiciune majoră în gestionarea afacerii, deoarece doar 23,3% dintre participanți analizează rata de acceptare a planurilor de tratament propuse. Un procent și mai mic, de numai 13,3%, urmărește rapoarte detaliate privind retenția pacienților și revenirea acestora pentru controale periodice de igienizare sau profilaxie. Președintele ADOM, dr. Oana Taban, subliniază că o platformă modernă trebuie să fie un pilon pentru fidelizarea pacienților și extinderea afacerii, nu doar un simplu instrument de facturare.
Schimbarea furnizorilor de tehnologie este o tendință vizibilă, deoarece 42,2% dintre reprezentanții clinicilor chestionate au decis deja să renunțe la vechiul furnizor. Motivul principal pentru această migrare nu este costul abonamentelor, invocat de doar 18,4% dintre respondenți, ci lipsa funcționalităților. Mai exact, 55,3% au reclamat rapoartele de management insuficiente și rigide, iar 52,6% au indicat funcționalitățile limitate ca fiind cauza principală a rezilierii contractelor cu furnizorii actuali.
Există o dependență mare de tehnologia actuală, deoarece 80% dintre respondenți folosesc același program de cel puțin trei ani, iar peste 56% îl utilizează de peste cinci ani. Adoptarea noilor instrumente este încetinită de lipsa de competențe digitale, 31,1% dintre participanți reclamând instruirea deficitară a echipelor. De asemenea, 23,3% dintre cabinete au raportat dificultăți de interconectare cu alte aplicații medicale, ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența implementării algoritmilor de inteligență artificială fără o pregătire adecvată.
Digitalizarea sectorului medical din România se înscrie într-un context de modernizare a infrastructurii de servicii, însă succesul tehnologic depinde de capacitatea de a gestiona datele. În perioada actuală, în timp ce cursul valutar arată o evoluție a leului față de euro și dolar, clinicile trebuie să se concentreze pe autonomia digitală. Aceasta presupune posibilitatea de a exporta bazele de date structurate fără costuri abuzive, respectând legislația privind protecția datelor medicale.