Sectorul comerțului cu amănuntul din România, excluzând autovehiculele și motocicletele, a înregistrat o evoluție negativă în septembrie 2026. Conform datelor furnizate de INS, cifra de afaceri a scăzut cu 2,6% pe seria brută față de luna precedentă, în timp ce în termeni ajustați sezonier diminuarea a fost de 1,3%. Această evoluție lunară marchează o revenire spre cea mai mică valoare negativă din cursul anului, într-un context în care inflația anuală a coborât de la aproximativ 10% la 6%.
Analizând performanța cumulată a primelor nouă luni ale anului 2026, rezultatele sunt semnificativ mai mici decât cele din aceeași perioadă a anului 2025. Pe seria brută, scăderea cumulată a fost de 4,6%, însă după ajustarea sezonieră, declinul a ajuns la 4,9%. Comparativ cu luna septembrie a anului trecut, indicatorii au înregistrat o diminuare de 1,5% pe seria brută și de 2,6% în termeni ajustați cu sezonalitatea, evidențiind o presiune continuă asupra activității comerciale.
Segmentarea datelor arată variații diferite între categoriile de produse vândute în magazine. La produsele nealimentare s-a observat o creștere ușoară de 1,9% pe seria brută față de luna trecută, deși ajustat indicatorul este de -1%. În schimb, segmentul alimentelor a suferit o scădere brută de 6,0%, ameliorată însă la -0,2% după ajustare. Cel mai negativ impact a fost resimțit la nivelul carburanților, unde cifra de afaceri a scăzut cu 6,9% pe seria brută și 1,9% în termeni ajustați.
La nivel european, România se situează printre statele cu cele mai mari scăderi lunare ale volumului total al comerțului cu amănuntul. După Germania, care a înregistrat un declin de 2%, România s-a poziționat cu o scădere de 1,3%, urmată de Portugalia cu 0,9%. Față de septembrie 2025, România înregistrează un declin de 2,3%, o evoluție care merge pe contrasens cu avansul de 0,9% calculat la nivelul întregului ansamblu UE.
Evoluția negativă a indicatorilor din comerț este strâns legată de scăderea veniturilor reale ale populației. Această tendință a fost influențată de măsurile de temporizare a indexărilor de salarii și pensii, utilizate pentru ajustări bugetare, precum și de liberalizarea costurilor la energia electrică și majorarea TVA cu două puncte procentuale. În contextul în care inflația se estimează a rămâne peste 6% până la finalul anului, indicatorii comerciali vor rămâne probabil în domeniul negativ.
Situația economică generală este marcată de o creștere relativ slabă, cu o prognoză de 0,4% pentru anul în curs, după ce prima jumătate a anului a înregistrat o scădere brută de 0,6%. Această dinamică apare într-un moment în care datoria externă a ajuns la 60,4% din PIB, conform datelor oficiale pentru luna iulie 2026, reflectând provocările de gestionare a echilibrului financiar în raport cu mediul internațional dificil.