Sistemul de termoficare din București continuă să prezinte disfuncționalități care afectează confortul locuitorilor, în urma unui conflict de responsabilități între ELCEN și Termoenergetica. Cele două entități indică cauze diferite pentru dificultățile de furnizare a căldurii și a apei calde în locuințe. În timp ce producția de energie termică este responsabilitatea unei companii, transportul și distribuția acesteia către consumatori revin celei de-a doua, creând un blocaj operațional semnificativ.
Reprezentanții ELCEN susțin că principalele probleme sunt cauzate de pierderile masive de apă fierbinte din rețeaua de transport și distribuție gestionată de Termoenergetica. Conform datelor furnizate, pierderile ajung la aproximativ 1.860 de tone de apă pe oră, ceea ce înseamnă 1,86 milioane de litri care dispar din sistem. Această cantitate necesită introducerea constantă de apă suplimentară pentru a menține funcționarea instalațiilor, proces care afectează direct calitatea agentului termic.
Un caz critic este exemplificat de situația de la CET București Sud, unde debitul de apă necesar pentru compensarea pierderilor depășește constant 900 de tone pe oră. Această valoare este mult peste debitul de 400 de tone pe oră prevăzut contractual și depășește chiar nivelul de avarie de 600 de tone pe oră. Introducerea apei reci în sistem duce la scăderea temperaturii, astfel încât energia produsă de centrale nu mai ajunge la consumatori la parametrii necesari.
Pe lângă scăderea temperaturii, cantitățile mari de apă suplimentară solicită intens instalațiile de tratare, pompele și alte echipamente din cadrul centralelor. Acest proces implică un consum ridicat de energie și de substanțe utilizate pentru tratarea apei, ceea ce poate afecta fiabilitatea instalațiilor pe termen lung. ELCEN avertizează că menținerea acestor condiții ar putea compromite capacitatea centralelor de a funcționa în parametri normali, afectând producția de energie termică și electrică.
Problema este extrem de sensibilă deoarece centralele utilizează procesul de cogenerare pentru a produce simultan energie termică și energie electrică. Orice dificultate majoră de funcționare la nivelul producției ar putea avea consecințe directe nu doar asupra încălzirii locuințelor, ci și asupra stabilității Sistemului Energetic Național. Modernizarea centralelor și reabilitarea conductelor trebuie realizate simultan, deoarece investițiile în producție nu pot compensa o rețea învechită și invers.
Gestionarea sistemelor de energie necesită o planificare riguroasă, mai ales în perioadele de vârf de consum. În România, pregătirile pentru o iarnă dificilă implică monitorizarea atentă a rezervelor de gaze pentru sezonul 2026-2027, conform anunțurilor Guvernului. Eficiența termoficării urbane depinde direct de echilibrul dintre capacitatea de producție a centralelor și integritatea rețelelor de distribuție care transportă energia către populație.