Consiliul Economic și Social (CES) analizează posibilitatea introducerii unui mecanism de muncă cu timp redus în România. Această inițiativă vizează companiile care se confruntă cu dificultăți economice, oferindu-le posibilitatea de a diminua temporar programul angajaților fără a recurse la concedieri. Studiul de specialitate a fost inițiat în februarie 2026, la propunerea vicepreședintelui CES Cătălin Niță, reprezentând organizațiile patronale, urmând ca documentul să fie revizuit după observațiile primite la ședința din 4 noiembrie.
Proiectul urmărește evaluarea unui model similar cu sistemul german „Kurzarbeit”, prin care statul compensează o parte din veniturile pierdute ale angajaților care lucrează temporar mai puține ore. În România, un mecanism asemănător a fost aplicat în timpul pandemiei de COVID-19, prin intermediul OUG 132/2020. Analiza actuală de la CES examinează cadrul juridic, experiențele altor state europene, posibilele surse de finanțare și diversele variante de implementare ale acestui sistem de lucru.
Datele Eurostat evidențiază necesitatea unei astfel de discuții, având în vedere că în 2025 românii au lucrat în medie 38,2 ore pe săptămână, peste media europeană de 35,9 de ore. România ocupă locul al patrulea în clasamentul statelor cu cele mai lungi săptămâni de lucru, în timp ce salariul anual mediu ajustat pentru angajații cu normă întreagă a fost de 21.108 euro, mult sub media UE de 39.800 de euro. Psihologul Bogdan Cotigă susține că reducerea programului poate îmbunătăți performanța și starea de bine.
Bogdan Cotigă explică faptul că un angajat care beneficiază de timp liber pentru familie și activități personale poate reveni la muncă mai motivat și implicat. „Un angajat fericit va produce mai bine, mai eficient, mai mult și așa mai departe”, afirmă psihologul, subliniind legătura dintre starea de bine și eficiență. Totuși, acesta avertizează că regulile economice și presiunea concurenței sunt adesea mult mai dure decât nevoile de bunăstare ale ființei umane.
Din perspectiva sectorului sindical, liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, subliniază că problemele de competitivitate ale economiei nu provin din salariile mici sau numărul de ore lucrate. El menționează că costurile foarte mari pentru energie electrică, gaze și combustibil pun firmele românești într-o poziție dezavantajoasă față de cele din UE. Bogdan Hossu afirmă că, în condiții în care intrările la energie sunt de 80 de ori mai mari decât la companii similare, productivitatea nu poate compensa aceste diferențe.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate a costurilor operaționale, care afectează direct capacitatea de investiții a firmelor. În România, deciziile privind nivelul de salarizare și numărul de ore de muncă sunt strâns legate de stabilitatea mediului de afaceri și de puterea de cumpărare a consumatorilor. Această dinamică influențează direct competitivitatea pe piața internă și capacitatea companiilor de a menține forța de muncă fără a recurge la măsuri de reducere a personalului.