Regulile privind vârsta standard de pensionare, stagiul minim și cel complet de cotizare sunt reglementate de Legea 360/2023, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024. Această legislație stabilește condițiile specifice prin care autoritățile pot modifica pragurile de vârstă și perioadele de contribuție. În prezent, vârsta standard de pensionare este fixată la 65 de ani, valoare aplicabilă atât pentru bărbați, cât și pentru femei, conform prevederilor din articolul 47.
Conform legislației actuale, o eventuală majorare a vârstei de pensionare sau a stagiilor de cotizare nu poate fi decisă arbitrar, ci depinde de evoluția speranței de viață. Dacă se constată o creștere a duratei medii de viață, autoritățile vor putea modifica stagiul minim de cotizare contributiv, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare. Această modificare va fi calculată folosind jumătate din perioada de creștere a speranței de viață, prin actualizarea cadrului legal.
În schimb, legea prevede un mecanism de protecție în cazul în care indicatorii de sănătate publică scad. Dacă se observă o evoluție negativă a speranței de viață, stagiile de cotizare și vârsta standard de pensionare nu pot fi majorate sub nicio formă. În prezent, stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani pentru ambele sexe, în timp ce stagiul complet de cotizare este de 35 de ani pentru bărbați, iar pentru femei acesta se realizează prin creștere etapizată.
Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o tendință de creștere a speranței de viață la naștere în ultimii ani. În 2023, durata medie a vieții era de 75,5 ani, însă în 2024 aceasta a ajuns la 77,07 ani, iar în 2025 a fost estimată la 77,45 ani, conform datelor provizorii. Această evoluție reprezintă o creștere de 1,95 ani în doar doi ani, după ce în 2022 indicatorul scăzuse la 74,26 ani.
Simona Bucura-Oprescu, fost ministru al Muncii, a declarat în 2023 că probabilitatea ca vârsta de pensionare să crească este aproape zero. Ea a menționat că a introdus în lege un articol care condiționează majorarea de o creștere semnificativă a speranței de viață. Totuși, cifrele recente ale INS arată că indicatorul a urcat constant de la nivelul minim din 2022, ceea ce pune în discuție previziunile anterioare privind stabilitatea vârstei de pensionare.
Sistemul de pensii din România funcționează pe baza contribuțiilor plătite de angajați și angajatori către bugetul de stat. Aceste contribuții sunt esențiale pentru menținerea echilibrului financiar al fondului de pensii, care trebuie să acopere plățile către persoanele aflate deja în starea de pensionare. Evoluția demografică și durata de viață influențează direct sustenabilitatea acestui sistem pe termen lung.