Algoritmii de calculator încep să preia roluri tradiționale de management în cadrul companiilor europene, influențând direct modul de lucru al angajaților. Conform datelor din raportul Algorithmic management in European workplaces, lansat de Eurofound, aproape unul din cinci lucrători afirmă că un program îi monitorizează performanța. Mai mult, 18% dintre angajații din Europa susțin că un program de calculator le alocă sarcinile de lucru, în timp ce pentru 10% dintre aceștia, un algoritm stabilește programul de lucru.
În România, fenomenul de management algoritmic este prezent, deși nu atinge nivelurile din statele europene aflate în fruntea clasamentului. Datele din European Working Conditions Survey 2024 indică faptul că 16% dintre angajații români declară că un program de calculator le monitorizează performanța. Totodată, la nivel național, 11% dintre lucrători afirmă că sarcinile lor sunt alocate de un program, iar încă 11% susțin că acesta le stabilește programul de lucru.
Există diferențe semnificative între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește intensitatea acestor practici digitale. Danemarca deține cea mai mare pondere a managementului algoritmic, având 38% dintre angajați supuși alocării automate a sarcinilor, urmată de Belgia și Irlanda. În schimb, țări precum Germania, Grecia, Lituania și Portugalia se află la polul opus al acestui fenomen, raportând niveluri mult mai scăzute de utilizare a algoritmilor pentru gestionarea forței de muncă.
Monitorizarea performanței prin programe informatice este cea mai intensă în Belgia, unde atinge 31%, urmată de Estonia cu 28% și Irlanda cu 26%. În Germania, această practică este raportată de doar 10% dintre angajați, în timp ce în Portugalia, Grecia și Ungaria cifrele sunt de 12%. În ceea ce privește programarea automată a timpului de lucru, Danemarca conduce cu 23%, Irlanda urmează cu 20%, în timp ce în Ungaria și Grecia acest procent scade la 7%.
Impactul managementului algoritmic variază în funcție de tipul de ocupație, fiind mai vizibil în anumite sectoare profesionale. Cele mai ridicate niveluri se regăsesc la angajații administrativi, tehnicieni și operatorii de instalații sau mașini. În categoria clericală, 28% au sarcini alocate automat, 13% au programul stabilit de programe, iar 25% au performanța monitorizată. Tehnicienii înregistrează 24% la alocarea sarcinilor și 23% la monitorizarea performanței, în timp ce operatorii de mașini au 24% la monitorizare și 13% la programarea timpului.
Managementul algoritmic, care anterior era asociat cu platformele de ride-hailing sau delivery, se extinde acum și în companiile tradiționale. Această evoluție transformă procesele administrative în instrumente de control direct asupra activității zilnice. Monitorizarea digitală și distribuția automată a sarcinilor devin elemente integrate în structura organizațională a multor companii din Europa, modificând relația dintre angajat și managementul operațional.