Un nou proiect legislativ aflat în Parlament propune acordarea unui stimulent financiar pentru părinții care aleg să revină la activitatea profesională înainte ca minorul să împlinească vârsta de doi ani. Această măsură ar permite cumularea salariului cu un sprijin financiar care ar putea ajunge la 8.500 de lei lunar, în funcție de veniturile anterioare. Proiectul vizează înlocuirea actualului sistem de stimulent de inserție, oferind o sumă mai generoasă pentru familiile care reîncep lucrul mai devreme.
Conform proiectului L604/2026, stimulentul ar putea fi egal cu indemnizația de creștere a copilului până la vârsta de doi ani, sau de trei ani în cazul copiilor cu dizabilități. Corina Neagu, HR & Business Strategist și fondator DARE - Development Advice & Resources, subliniază însă că există o neclaritate privind regimul fiscal. În prezent, indemnizația de creștere a copilului este supusă contribuției de 10% pentru sănătate (CASS), în timp ce stimulentul de inserție actual nu este supus acestei rețineri, iar noul proiect nu specifică acest detaliu.
Analistul economic Adrian Negrescu a calculat impactul financiar asupra veniturilor lunare ale unei familii, în funcție de nivelul salariului net. Pentru un salariu de 2.700 de lei, venitul total ar putea crește la aproximativ 5.000 de lei, în timp ce pentru un salariu de 12.000 de lei, venitul ar putea atinge pragul de 20.500 de lei. Adrian Negrescu menționează că, pe parcursul unui an, diferențele pot fi semnificative, ajungând la aproape 95.000 de lei pentru persoanele cu salarii mari, sume care pot schimba decisiv bugetul unei familii tinere.
Implementarea acestei măsuri ar putea aduce și cheltuieli suplimentare pentru îngrijirea copiilor, precum costurile cu o creșă privată sau cu o bonă. Adrian Negrescu estimează că o creșă privată costă între 2.000 și 4.000 de lei, iar o bonă între 3.000 și 5.000 de lei lunar. Pentru părinții cu venituri mici, câștigul net ar putea fi absorbit aproape complet de aceste costuri dacă nu beneficiază de o creșă de stat sau de ajutorul bunicilor, ceea ce ar putea limita utilitatea reală a stimulentului.
Impactul asupra bugetului de stat este un subiect complex, deoarece măsura ar putea fi aproape neutră dacă își atinge scopul de a încuraja angajarea. Corina Neagu a calculat cheltuieli suplimentare care ar putea varia între 670 de milioane și 2,7 miliarde de lei anual, luând în calcul datele ANPIS pentru august 2026. În acea perioadă, aproximativ 145.000 de părinți primeau indemnizație, iar aproape 70.000 beneficiau de stimulent de inserție, cu cheltuieli lunare de circa 577 de milioane, respectiv 53 de milioane de lei.
Există riscul ca această măsură să accentueze inegalitățile sociale, deoarece părinții din mediul rural sau cei fără acces la creșe nu vor putea profita de beneficiu. Datele Eurostat pentru 2023 indică faptul că doar 12,3% dintre copiii din România sub vârsta de trei ani beneficiază de îngrijire formală. Astfel, fără investiții în creșele publice, noul stimulent ar putea ajuta în principal pe cei care au deja resurse economice și acces la servicii de îngrijire.