Perspectivele sectorului energetic din România sunt semnificativ mai bune pentru anul 2027, conform declarațiilor făcute de Virgiliu Ivan. Directorul Dispecerului Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica a subliniat că, în acea perioadă, vor fi puse în funcțiune capacități energetice cu o valoare cuprinsă între 4.000 și 4.500 MW, posibil chiar mai mult. Această evoluție este susținută de numeroase proiecte avansate, care includ și instalații de stocare.
Virgiliu Ivan a menționat că anul viitor România va avea o situație energetică mult mai favorabilă comparativ cu anul 2026. Această îmbunătățire a stabilității sistemului poate servi drept motor pentru relansarea economiei țării. În prezent, capacitățile energetice care au fost puse în funcțiune în cursul acestui an însumează aproximativ 3.500 MW, contribuind direct la gestionarea situațiilor critice din sistem, iar până la finalul anului se estimează adăugarea unui volum de încă 1.000 MW.
În ciuda prognozelor optimiste pe termen lung, directorul DEN a avertizat asupra dificultăților actuale legate de rezerve. Deși Unitatea 2 de la Cernavodă urmează să revină în funcțiune, nivelul rezervelor actuale nu oferă suficiente motive de încredere pentru perioada ce urmează. Virgiliu Ivan a explicat că nefuncționarea celor două unități de la Cernavodă a dus la o pierdere de producție de 3 TWh în decurs de 100 de zile.
Situația actuală a importurilor este marcată de un sold de aproximativ 2,6 TWh. Acest nivel este influențat de oprirea unităților nucleare și de o producție hidroenergetică redusă, care este cu circa 1 TWh mai mică față de perioada anului trecut. În contextul acestor provocări tehnice, Virgiliu Ivan a subliniat rolul crucial al echipei de la DEN, menționând că angajații au gestionat situații dificile, la limită, pentru a menține funcționarea sistemului.
Directorul a evidențiat, de asemenea, importanța asociațiilor profesionale în consolidarea colaborării necesare pentru a depăși provocările sistemului energetic. Lecția extrasă din perioada de criză este necesitatea de a ne baza pe activitatea desfășurată în cadrul acestor structuri. Această cooperare este considerată esențială pentru capacitatea de reacție a întregului sector în fața fluctuațiilor de producție și a cerințelor de stabilitate.
Evoluția sistemului energetic național este strâns legată de capacitatea de producție a centralelor nucleare și de gestionarea rezervelor de gaze. În contextul în care repornirea celei de-a doua unități de la Cernavodă este un pas strategic, stabilitatea energetică pentru iarna viitoare depinde de echilibrul dintre producția internă și necesarul de importuri, într-un cadru de monitorizare constantă a stabilității rețelelor de transport.