România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește alocarea bugetară pentru cercetare și dezvoltare calculată la nivelul per capita. Conform datelor Eurostat, statul român a bugetat pentru anul 2025 suma de 18,8 euro pe locuitor, o cifră care contrastează puternic cu media europeană de 288,9 euro. Această diferență semnificativă evidențiază un decalaj major între resursele dedicate inovării în România și cele disponibile în restul membrelor UE.
Profesorul Dan Voiculescu a avertizat că această situație de subfinanțare reduce șansele țării de a păstra tinerii cercetători în sistemul național. Lipsa resurselor împiedică transformarea descoperirilor realizate în laboratoare în produse și tehnologii concrete. Pentru a remedia această problemă, profesorul cere ca bugetul dedicat cercetării pentru anul 2027 să fie de cel puțin zece ori mai mare decât cel stabilit pentru anul 2026, subliniind necesitatea unei creșteri masive.
O altă problemă majoră este scăderea alocării pe locuitor în România, singurul stat membru care a înregistrat o astfel de evoluție negativă față de anul 2015. În timp ce media europeană a cunoscut o creștere de 57,7%, alocarea din România a scăzut cu 9,6%. Pentru anul 2025, bugetul alocat de statul român pentru acest sector reprezintă doar 0,09% din PIB, ceea ce limitează capacitatea de dezvoltare tehnologică a țării.
Pentru a atrage specialiștii, Dan Voiculescu propune implementarea unor burse mai mari și salarii care să fie comparabile cu cele din Occident. El recomandă, de asemenea, ca ocuparea posturilor din laboratoare să se facă strict în funcție de performanță. Un alt punct propus este acordarea scutirii de impozit pe venit bazată pe profesia de cercetător, urmând modelul de facilități fiscale aplicate anterior în industria IT.
Colaborarea dintre mediul academic și cel de afaceri este esențială pentru succesul acestui proces de modernizare. Profesorul cere ca statul să finanțeze direct proiectele realizate de cercetători împreună cu antreprenorii, în condițiile în care există o cerere demonstrată pentru aplicațiile tehnologice respective. Această sinergie între laboratoare și companii este văzută ca o metodă de a asigura aplicabilitatea descoperirilor și de a crește competitivitatea economică a României.
La nivel european, Comisia Europeană lucrează la implementarea Actului privind Spațiul European de Cercetare pentru a reduce decalajele dintre statele membre. Această inițiativă vizează susținerea unei ținte de 3% din PIB pentru investițiile publice și private în cercetare și dezvoltare. Obiectivul central este consolidarea capacităților tehnologice care să contribuie și la securitatea și apărarea statelor europene prin dezvoltarea de tehnologii proprii.