România ocupă unul dintre primele cinci locuri în Europa în ceea ce privește nivelul de înmagazinare a gazelor naturale, a declarat ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță. Anunțul a fost făcut luni, în cadrul unei conferințe organizate de Focus Energetic, care a abordat provocările sistemului energetic național pentru perioada iernii 2026 - 2027. Ministerul Energiei monitorizează constant stocurile pentru a asigura un flux constant de aprovizionare.
Dumitru Chisăliță a precizat că trecerea cu bine a sezonului de iarnă reprezintă „prioritatea zero” a Ministerului Energiei. Pentru a gestiona riscurile, autoritatea a supus deja hotărârii Guvernului un program specific pentru această perioadă și a considerat necesară prelungirea stării de alertă. Această măsură de precauție este luată în calcul pentru a face față elementelor de incertitudine care pot apărea în contextul actual al securității energetice.
Performanța României în ceea ce privește depozitele de gaze este superioară multor alte țări europene și depășește media continentului. Ministrul a explicat faptul că se realizează analize continue asupra acestor stocuri, existând discuții constante privind modalitățile de creștere a rezervelor. Un aspect crucial va fi gestionarea extragerii gazelor de către companiile din sector, astfel încât cantitățile disponibile să fie suficiente, în special în a doua parte a iernii.
Pe lângă gestionarea gazelor, autoritățile se concentrează pe stabilitatea infrastructurii în cazul unor condiții meteo extreme. Dumitru Chisăliță a menționat că a purtat discuții concrete cu reprezentanții companiilor din sector pentru a preveni problemele tehnice. În cazul unor episoade de ger sau viscol puternic, care pot afecta instalațiile, s-au stabilit modalități de intervenție rapidă pentru ca echipamentele să fie repuse în funcțiune cât mai curând posibil.
Un alt punct important vizează capacitatea de producție a energiei electrice și funcționarea centralelor nucleare. S-a reușit repornirea unității numărul unu de la Cernavodă, iar în prezent se fac demersurile necesare pentru pornirea Unității 2. De asemenea, împreună cu Dispeceratul Energetic Național, s-a demarat un program de supervizare a proiectelor noi, cu scopul de a respecta graficele de lucrări și de a crește capacitatea de producție prin urgente de funcționare.
Securitatea energetică a țării depinde și de menținerea anumitor echipamente care utilizează cărbune, un subiect pentru care se întreprind demersuri la nivelul Uniunii Europene. Această strategie vizează diminuarea riscului de insecuritate națională. Monitorizarea strictă a tuturor proceselor este menită să elimine orice situație neprevăzută care ar putea afecta echilibrul energetic al României în perioada de consum intens.
Contextul securității energetice este unul de o importanță strategică pentru stabilitatea economică a țării. În cadrul Uniunii Europene, statele membre aplică reguli stricte privind nivelurile minime de înmagazinare a gazelor naturale pentru a preveni crizele de aprovizionare. România urmărește prin aceste măsuri de depozitare și prin optimizarea capacităților de producție, precum cele de la Cernavodă, să își consolideze poziția în fața fluctuațiilor de preț și cerere.