Puterea de cumpărare a cetățenilor din România traversează o perioadă de scădere accelerată, fapt care se reflectă direct în volumele de vânzări și în modificarea radicală a obiceiurilor de consum. Această tendință este vizibilă prin prioritizarea cheltuielilor esențiale în detrimentul achizițiilor de bunuri non-alimentare sau a serviciilor de divertisment. Cetățenii sunt nevoiți să își restrângă drastic bugetele pentru a face față costurilor crescute cu locuința și alimentele.
Situația financiară a unor familii ilustrează acest fenomen de constrângere economică. Un exemplu este cel al unui cuplu care obține un venit comun de aproximativ 10.000 de lei, însă o parte semnificativă din aceste resurse este absorbită de necesitățile de bază. Aproximativ 40-45% din venit se utilizează pentru alimente, în timp ce rata pentru locuință costă circa 4.000 de lei. La acestea se adaugă facturile pentru utilități, respectiv 800 de lei pentru gaz și 450 de lei pentru electricitate.
Din cauza acestui dezechilibru bugetar, anumite categorii de produse au fost eliminate complet din planul de consum. Achiziția de îmbrăcăminte a devenit o raritate, fiind limitată la aproximativ două ori pe an. Această schimbare de comportament confirmă faptul că resursele disponibile sunt tot mai limitate. În acest context, consumatorii nu mai au capacitatea de a menține un nivel de viață care să includă cumpărături frecvente de haine sau alte obiecte de uz personal.
Economistul Adrian Mitroi explică faptul că românii manifestă o reticență tot mai mare în procesul de cumpărare. Această schimbare de paradigmă a început prin renunțarea la gadget-uri, telefoane și vacanțe, urmată de o scădere a calității produselor achiziționate. În etapa actuală, consumul se reduce și din punct de vedere cantitativ. Conform principiilor economiei comportamentale, oamenii cumpără acum exact cât este necesar, renunțând la multitudine pentru a supraviețui financiar.
Indicatorii macroeconomici din 2026 subliniază gravitatea contextului în care se află țara. România este poziționată ca fiind țara cu cea mai mare inflație din Europa, ceea ce pune presiune pe întregul sistem economic. Pe lângă presiunea prețurilor, se observă o creștere de 80% a numărului de firme care au intrat în insolvență față de anul precedent. Totodată, piața muncii a înregistrat o scădere a numărului de salariați cu 60.000 de persoane.
La nivel comparativ, puterea de cumpărare a unui cetățean român este de aproximativ jumătate față de cea a unui vest-european. În timp ce media europeană a puterii de cumpărare pe cap de locuitor este de 21.153 de euro pe an, România înregistrează o medie de doar 11.283 de euro pe locuitor. Această diferență semnificativă explică dificultățile de adaptare la nivelul de viață din restul continentului și constrângerile financiare resimțite de populație.