România se confruntă cu o situație financiară dificilă, pe măsură ce costurile necesare pentru finanțarea datoriei publice cresc semnificativ. Senatorul UDMR, Tanczos Barna, a avertizat că aceste cheltuieli ajung la sume cuprinse între 60 și 70 de miliarde de lei anual. Presiunea exercitată asupra bugetului de stat este de așteptat să continue și în anul 2027, conform declarațiilor făcute de fostul ministru al Finanțelor în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24.
Senatorul a subliniat că volumul datoriei nu trebuie analizat izolat, deoarece capacitatea economiei de a genera resurse este esențială pentru plata costurilor. Deși datoria în sine nu reprezintă o problemă dacă rata dobânzii este proporțională cu bugetul total, România se află într-o poziție vulnerabilă. Aceasta din urmă este cauzată de creșterea continuă a costului finanțării, ceea ce obligă statul să se reîmprumute constant pentru a rostogoli datoria existentă.
Tanczos Barna a respins ideea că România se împrumută deja la dobânzi de tip junk, specifice statelor cu risc ridicat de neplată, însă a menționat că situația fiscală rămâne fragilă. El a declarat că țara este „la limită” și că agențiile de rating sugerează necesitatea unei atenții sporite. Conform senatorului, România se află într-o perioadă critică în care trebuie să mențină controlul asupra finanțelor pentru a ieși din această situație complicată.
O distincție importantă a fost făcută între împrumuturile destinate investițiilor și cele folosite pentru finanțarea deficitului sau a cheltuielilor curente. Tanczos Barna a explicat faptul că utilizarea banilor pentru programe de relansare economică sau pentru dezvoltarea economiei nu reprezintă o catastrofă. Problema majoră apare atunci când datoria devine foarte scumpă din cauza dobânzilor mari și când fondurile sunt utilizate doar pentru rostogolirea datoriei și acoperirea deficitului.
Pentru a ieși din acest cerc vicios al dobânzilor mari, senatorul a propus două direcții principale: oprirea creșterii datoriei publice și eficientizarea cheltuielilor de la nivel central și local. El a recomandat reducerea cheltuielilor, menținând investițiile la același nivel pentru a remodela structura bugetului. O altă soluție este eficientizarea serviciilor publice, precum sănătatea sau învățământul, astfel încât același volum de servicii să coste mai puțin statului.
Aceste avertismente apar într-un context în care România depune eforturi pentru a reduce deficitul bugetar și pentru a stabiliza finanțele publice. În prezent, o parte tot mai mare din resursele bugetare disponibile sunt direcționate către plata dobânzilor pentru împrumuturile contractate de stat. Evoluția costurilor de finanțare este estimată să crească în anul 2026, urmând ca scăderea acestora să înceapă abia după anul 2027.