Industria turistică din România se confruntă cu o lipsă de coerență strategică în ceea ce privește exportul de servicii, conform unei analize realizate de Gheorghe Fodoreanu. Expertul, care a fost președinte al ANAT între 2006 și 2007, subliniază că agențiile de incoming sunt motoarele reale ale exportului, dar acestea nu beneficiază de politici publice adecvate. În prezent, lipsa unei direcții comune între puterea politică și asociațiile profesionale împiedică transformarea turismului într-un motor economic eficient pentru țară.
Analiza indică faptul că turismul de afaceri reprezintă principalul generator de venituri din export, fiind alimentat de evenimente de la nivelul Guvernului, NATO sau Uniunii Europene. Alte segmente cu potențial ridicat sunt turismul balneoclimateric, circuitele turistice și city break-urile, în timp ce litoralul și Delta Dunării ocupă poziții inferioare în ierarhia veniturilor. Gheorghe Fodoreanu menționează că produsele turistice ar trebui evaluate strict prin valoarea lor în euro adusă la bugetul economiei naționale.
În ceea ce privește turismul balnear, acesta este prezentat ca un produs cu cerere constantă, însă suferă din cauza unei clientele care îmbătrânește. Pentru a evita acest risc, este necesară o colaborare directă cu structurile medicale din străinătate, care pot recomanda România pacienților lor. În prezent, promovarea la târgurile internaționale este insuficientă, iar noile generații de turiști străini nu cunosc oferta balneară a țării din cauza lipsei de informare a touroperatorilor.
Strategia de promovare la nivel internațional este criticată pentru lipsa unui plan de perspectivă pe termen mediu și pentru participările la târguri fără rezultate comerciale clare. Gheorghe Fodoreanu a exemplificat situația de la WTM Londra, unde reprezentanții autorităților nu au participat la conferințe profesionale, limitându-se la o simplă prezență de imagine. Expertul recomandă o abordare în trei etape: pregătirea pieței, participarea activă la evenimente și consolidarea comunicării cu presa și partenerii străini după târg.
Un obstacol major în dezvoltarea sectorului este reprezentat de instabilitatea politică și schimbarea frecventă a liderilor din ministere. Aceștia ajung adesea în funcții fără cunoștințe despre mecanismele exportului de servicii, ceea ce blochează specialiștii și generează decizii ineficiente. De asemenea, resursa umană din incoming trebuie selectată riguros, deoarece reprezentanții României trebuie să demonstreze competență profesională, o conduită adecvată și o cunoaștere impecabilă a potențialului național pentru a câștiga încrederea partenerilor externi.
Dezvoltarea turismului de afaceri și a infrastructurii de transport rămâne esențială pentru integrarea României în circuitele turistice regionale și multinaționale. Îmbunătățirea accesului prin aeroporturi și dezvoltarea rețelei de autostrăzi ar putea facilita vizitele turiștilor europeni în zone precum mănăstirile din Maramureș sau Delta Dunării. O strategie de succes ar implica transformarea asociațiilor profesionale, precum ANAT, în parteneri reali ai Ministerului, cu un focus clar pe creșterea veniturilor prin exportul de servicii.