Unitatea 1 de la Cernavodă a fost reconectată cu succes la sistemul energetic național, marcând revenirea producției de energie nucleară în România. Această operațiune a fost posibilă după ce nivelul Dunării a permis reluarea activității, după o perioadă de oprire a reactorului. Procesul de repornire a fost autorizat de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), după ce specialiștii au confirmat îndeplinirea tuturor condițiilor necesare pentru ieșirea din starea de oprire garantată.
Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a transmis mulțumiri echipei de specialiști pentru gestionarea securității nucleare a instalațiilor pe parcursul perioadei de oprire. Acesta a subliniat că experiența recentă demonstrează necesitatea pregătirii pentru scenarii extreme, cauzate de schimbările climatice. Mihai Gioară a menționat că organizația va analiza cu seriozitate măsurile de adaptare necesare pentru a asigura furnizarea de energie curată, subliniind profesionalismul colegilor săi în această misiune.
În momentul reconectării, Unitatea 1 livra deja 191 MW din capacitatea sa totală, în timp ce producția totală de energie electrică în țară era de 6.252 MW. Capacitatea maximă a acestui reactor este de aproximativ 700 MW, nivel la care se estimează că va ajunge sâmbătă. Înainte de acest moment, la ora 16:27, datele furnizate de Transelectrica indicau o producție nucleară de doar 42 MW, ceea ce reprezenta doar 0,74% din totalul energiei produse în România.
Situația energetică a fost marcată de o perioadă de alertă, începând cu 1 august, din cauza debitului scăzut al Dunării. Această problemă a dus la oprirea primei unități de la Cernavodă pe 28 iulie și la reducerea producției la hidrocentralele de la Porțile de Fier la jumătate. Centrala de la Cernavodă, care funcționează cu două reactoare de aproximativ 700 MW fiecare, contribuie în condiții normale de funcționare cu aproximativ o cincime din producția națională de energie electrică.
În contextul consumului ridicat de 8.027 MW, România a fost nevoită să importe 1.775 MW pentru a acoperi cererea. Mixul energetic a fost dominat de hidrocarburi, cu o cotă de 33,74% (2109 MW), urmate de energia hidroelectrică, care a reprezentat 27,28% (1705 MW). Repornirea actuală vine după aproape trei luni în care ambele reactoare de la Cernavodă au fost complet oprite, afectând echilibrul producției interne.
Sectorul energetic național se confruntă cu provocări constante legate de stabilitatea furnizării și de impactul factorilor naturali asupra infrastructurii. Deciziile privind gestionarea capacităților de producție și importurile de energie sunt esențiale pentru menținerea echilibrului în perioadele de consum ridicat. Monitorizarea debitelor fluviilor și a condițiilor climatice rămâne un factor critic pentru funcționarea hidrocentralelor și a reactoarelor care depind de resurse externe.