Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă ar putea reveni în funcțiune marți, conform celor comunicate de Ministerul Energiei. Procesul de reluare a activității a început luni, la ora 00:42, moment în care a fost lansată secvența de pornire a reactorului. Această mișcare urmează unei perioade de indisponibilitate a reactorului, care a fost deconectat de la rețea la jumătatea lunii august, conform informațiilor furnizate de compania Nuclearelectrica.
Situația energetică națională este marcată de un dezechilibru între producție și consum, în contextul indisponibilității reactoarelor. Luni, la ora 08:50, producția totală de energie electrică în țară era de 5.863 MW, în timp ce cererea națională a atins nivelul de 7.098 MW, conform datelor furnizate de Transelectrica. Această diferență subliniază necesitatea revenirii la funcționare a unităților de la Cernavodă pentru a acoperi cererea de energie.
Mixul energetic de luni a fost dominat de sursele de hidrocarburi, care au contribuit cu 27,38% la producția totală, adică 1.607 MW. Sursele hidro au ocupat următoarea poziție, asigurând 24,77% din producție, echivalentul a 1.456 MW, conform cifrelor Transelectrica. Energia fotovoltaică a reprezentat 18,48% din total, adică 1.086 MW, în timp ce cărbunele a avut o pondere de 9,82%, reprezentând 577 MW din producția națională.
Energia nucleară a avut o pondere de 8,83% în mixul de luni, generând 519 MW. Această cifră reflectă impactul opririlor recente ale reactoarelor de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost deja resincronizată la Sistemul Energetic Național vineri după-amiază, conform informațiilor transmise de Nuclearelectrica, venind astfel în completare cu restartul planificat pentru a stabiliza aportul de energie nucleară în rețea.
Opritrea reactoarelor a fost cauzată de condițiile hidrologice nefavorabile. Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național la data de 28 iulie, din cauza debitului scăzut al Dunării, conform Nuclearelectrica. Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2, tot din cauza acestui debit redus al fluviului, ceea ce a dus la scăderea aportului de energie nucleară.
Indisponibilitatea unităților de la Cernavodă intervine într-un context în care prețurile la energia electrică au înregistrat valori ridicate, depășind pragul de 2.000 lei/MWh, fiind printre cele mai mari prețuri din Europa. Această evoluție a costurilor energetice este strâns legată de capacitatea de producție disponibilă în rețea și de disponibilitatea surselor de bază, precum cele nucleare, care contribuie la stabilitatea prețurilor și a sistemului.